Dupa meciul Nationalei de la Piatra Neamt, primarul Gheorghe Nichita vrea stadion de nivel european, chiar daca in Copou nu se poate face extinderea. Iesenii ar putea avea astfel un stadion chiar mai mare decit cel al echipelor Dinamo, CFR Cluj sau Farul Constanta. Toate au stadioane de pina la 15.500 locuri, in timp ce planul municipalitatii prevede o extindere a stadionului din dealul Copoului pina la 18.500 locuri. Nichita a anuntat ieri ca intentioneaza sa refaca si suprafata de joc de pe "Emil Alexandrescu". Ambele investitii sint deocamdata la nivel de intentii, neexistind nici macar o estimare a lucrarilor. Pina la un stadion european, Politehnica se chinuie inca sa obtina licenta pentru campionatul viitor. Fundatia Sportul Iesean nu a fost inca inregistrata la Judecatorie si nu se pot aloca fonduri prin intermediul ei. Si negocierile privind preluarea clubului de catre SC Cotnari par a fi ajuns intr-un punct mort.
Inca 6.000 de locuri la stadion
Refacerea gazonului de pe stadionul din dealul Copoului ar urma sa se faca anul acesta. "Vrem sa refacem suprafata de joc. Este cea mai proasta din tara. Chiar am discutat acest lucru cu Sorin Boca si antrenorul Ionut Popa. Se si vede ca pierdem mai multe puncte acasa decit in deplasare", a declarat Nichita. Deocamdata insa, la nivelul Primariei nu exista un proiect pentru refacerea gazonului. Un alt proiect pe care primarul intentioneaza sa il realizeze este extinderea stadionului. In functie de solutiile alese si de banii investiti, stadionul s-ar putea extinde cu 3.500 - 6.000 locuri. In prezent, capacitatea stadionului este de 12.500 de locuri. "Vom incerca sa modernizam stadionul. Ori il vom extinde pe cel actual, ori gasim un amplasament nou pentru un alt stadion, facut la standarde UEFA. Oricum, in acest mandat va fi foarte greu sa trec un proiect de 6-7 milioane euro prin Consiliul Local. Atit am inteles ca a costat modernizarea stadionului din Piatra Neamt. Il felicit pe primarul Gheorghe Stefan pentru acel stadion", a afirmat Nichita. Consilierul local PD Daniel Oajdea a reactionat dur la declaratiile primarului. "In calitate de consilier local, afirm public ca sustin si am sustinut finantarea sportului, dar in mod transparent si legal. Finantarea sportului trebuie sa tina cont si de celelalte nevoi ale orasului. Numai in cursul anului trecut, din bani publici direct sau indirect au fost dirijati catre fotbal, inclusiv la stadion, peste 10 milioane lei, echivalentul a 100 de locuinte noi cu doua camere. Fotbalul trebuie sustinut, dar nu folosit ca miza electorala", a precizat Oajdea.
Negocierile cu Cotnari s-au impotmolit
Politehnica urmeaza sa primeasca si in acest an bani de la bugetul local, prin Fundatia Sportul Iesean. "Am discutat cu toti membrii fundatiei si au spus ca au virat banii pentru patrimoniul initial. Mai trebuie o confirmare de la banca si putem depune documentele la Judecatorie. Acum avem nevoie de 50.000 lei. Jumatate din suma va fi contributia CL, 30% de la CJ, 10% de la SC Fotbal si cite 5% de la universitati. Cred ca saptamina viitoare vom avea si aprobarea de la Judecatorie", a declarat Romeo Olteanu, consilier local PSD. El a mai spus ca Politehnica a strins pina acum in jur de 900.000 lei, din cei aproape 1,5 milioane lei necesari pentru obtinerea licentei. "Cei de la club vor merge la Bucuresti. Daca nu vor avea toti banii pina la sfirsitul lunii, li se va mai acorda un termen de 15 zile. Pina atunci cred ca va functiona fundatia", a adaugat Olteanu. Bugetul fundatiei va fi in acest an de peste 8 milioane lei.
Situatia financiara de la club pare ca nu se va rezolva prea curind. Primarul s-a declarat ieri sceptic in privinta achizitionarii clubului de catre SC Cotnari. "Nu am mai auzit nimic de cei de la Cotnari. Nu au venit nici luni, nici joi. A fost o lovitura de imagine pentru ei", a spus ieri Nichita. Reprezentantii SC Cotnari sustin insa ca sint in continuare interesati de achizitionarea pachetului majoritar de la Politehnica. "Am ramas uimit de declaratia primarului. Cred ca a fost o lipsa de comunicare. Fiecare astepta ca celalalt sa fixeze o intilnire. Am discutat cu o firma din Bucuresti pentru a face un audit la club. Cind va fi gata vom discuta", a precizat Laurentiu Anghel, director de marketing
al SC Cotnari. Conducerea societatii private si-a manifestat intentia de a prelua clubul de fotbal din campionatul viitor.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Justitia, legata de miini in cazurile de abuzuri sexuale
n Romania, numarul cazurilor de abuz sexual care ajung in instanta este foarte mic raportat la realitate. Mai putin de 10% dintre cei abuzati au curajul sa raporteze cele ce li s-au intimplat, iar si mai putini isi cauta dreptatea prin tribunale. Expertii consultati de Monitorul de Cluj spun ca celor agresati le este rusine si, mult mai grav, nici nu au convingerea ca dupa calvarul procesului li se va face dreptate.
Intre abuz si comportament libertin
Statisticile nationale arata ca foarte putine cazuri de abuz sexual impotriva minorilor ajung in instanta. Potrivit vicepresedintei Fundatiei „Artemis" Cluj (n.r., fost Centru de Consiliere Impotriva Abuzului Sexual si Violentei), Sorina Bumbulut, procentul raportarilor in cazul abuzurilor fata de minori este de numai 10% fata de cite se intimpla in realitate. „Este foarte dificil pentru victime. In primul rind, frica este mare, apoi sint incercari de manipulare, santaj fata de tineri, iar in general fetele se descurajeaza, deoarece traiesc rusinea, jena, stigmatizarea situatiei. Noi consiliem tineri luni la rind si mergem pe principiul de credibilitate", spune Bumbulut. Cea mai mare problema cu care se confrunta societatea romaneasca din acest punct de vedere este, in viziunea vicepresedintei „Artemis", inexistenta centrelor specializate. „E nevoie de medici, educatori, invatatori, psihologi de scoala, care toti ar trebui sa se implice mai mult. Cea mai mare durere este atunci cind tinerii ne intreaba ce sanse au sa li se faca dreptate, iar noi le spunem ca acestea sint destul de mici", spune ea. Fundatia „Artemis" a renuntat chiar si la Centrul de consiliere, dupa ce adapostul pentru femei si copii
a fost si el desfiintat in toamna anului 2005.
Adevarul, la mijloc
Directorul Laboratorului de Sanatate Mintala Cluj, medicul
Traian Neamtu, are o parere putin diferita. In viziunea acestuia, adevarul este undeva la mijloc. Doctorul povesteste despre multe cazuri de tineri care vin la clinica pentru a cere tratament
. „Nu vin niciodata singuri, ci sint adusi de parinti sau rude. Povestile lor sint, de multe ori, socante. Nu mai departe de o tinara de 13 ani, insarcinata, care a dezvaluit cu dezinvoltura cum a facut sex in grup cu mai multi tineri", spune Neamtu. „Fara doar si poate, sint si persoane ce au tulburari de personalitate si agreseaza minori. La noi sint catalogati drept perversi sexuali. Jena victimelor nu este neaparat aceea de a da ochii cu ei, ci de a povesti intr-o sala de judecata, unde se afla mai multe persoane, despre experienta prin care au trecut". Neamtu considera ca este dificil de stabilit unde incepe agresiunea sexuala sau daca aceasta este provocata sau nu de victima. „In societatea noastra, toata lumea face sex de la virste fragede. De aceea este dificil de probat o agresiune, mai ales daca persoanele se cunosc", mai spune Traian Neamtu.
„Mi-a spus ca pot sa fac sex oral"
Un caz rasunator petrecut in Cluj-Napoca la inceputul anului trecut este cel al unei minore din Turda, corupta sexual de un brancardier, fost angajat al Spitalului Clinic de Copii Cluj. In 26 februarie anul acesta, brancardierul Ioan Peti a fost condamnat de Judecatoria Cluj la 1 an de inchisoare pentru coruptie sexuala. Agresorul a facut, insa, apel, cauza fiind in prezent pe rol la Tribunalul Cluj.
In declaratiile anexate la dosar, Ioan Peti nu isi recunoaste fapta. Marturia victimei il contrazice, insa. Andreea era internata in spital cu diagnosticul de artrita generala stinga. In 2 ianuarie 2006, fostul brancardier Ioan Peti, care s-a dat drept medic, i-a schimbat un pansament minorei. Conform celor spuse de tinara, profitind de faptul ca a ramas singur cu ea in cabinet, barbatul a incercat sa o agreseze sexual: „M-a intrebat daca fac sex si daca am prieten. I-am spus ca nu fac sex. Am discutat si despre scoala, si despre parinti, dar erau discutii cu tenta sexuala. Mi-a spus ca ar fi bine sa imi incep viata
sexuala pentru ca sint la virsta potrivita si ca din cauza abstinentei as putea sa fac niste noduri si ca tot din abstinenta as putea sa am si artrita. Inculpatul mi-a spus ca daca nu vreau sa fiu dezvirginata pot sa fac sex oral, pentru ca nu doare, sau pot sa ma masturbez. Mi-a spus cum as putea invata mai bine: dupa ce vin de la scoala este bine sa fac dus, sa ma imbrac in camasa de noapte si sa ma masturbez". In continuare, minora povesteste despre cum barbatul a atins-o in zona organelor genitale. „Dupa asta s-a spalat pe miini si a iesit", conchide, socant, fata. Andreea mai spune ca intentiona sa-l ierte pe brancardier. „Nu am vrut sa ajung la Tribunal, eram foarte bolnava si stresata si am facut o reactie depresiva", povesteste aceasta.
44 de abuzuri asupra minorilor raportate din Cluj la Linia Verde pentru Copii
• Minorii abuzati pot accesa diferite servicii care se ocupa de redirectionarea cazurilor catre institutiile abilitate •
Organizatia non-guvernamentala Linia Verde pentru Protectia Copilului a avut initiativa punerii la dispozitia opiniei publice a unui numar de telefon, 0800.8.200.200, apelabil gratuit in reteaua Romtelecom. Potrivit coordonatoarei programului, Catalina Florea, din februarie anul trecut si pina in prezent s-au inregistrat 44 de solicitari din judetul Cluj, dintre care 11 care faceau referire la cazuri de abuz impotriva minorilor. „Din Cluj suna indeosebi baieti, tineri intre 15 si 18 ani, care au reclamat, printre altele, si cazuri de molestare fizica in familie", a tinut sa precizeze aceasta. La nivel national, organizatia a semnalat 17 cazuri de abuz sexual asupra minorului. „Acestea se petrec atit in mediul familial, dar si in institutiile de invatamint sau in centrele de plasament. Organizatia noastra verifica fiecare posibil abuz, dupa care anunta organele abilitate sa se ocupe de caz", ne-a declarat Catalina Florea. In viziunea acesteia, tinerii nu apeleaza direct la autoritati din cauza neincrederii si a fricii fata de agresori. Organizatia dispune de sase persoane care raspund la telefon, plus
un avocat specializat pe protectia copilului. „Conteaza cum te relationezi cu apelantul, trebuie sa stii sa-l asculti, sa nu vorbesti peste el sau sa incepi tu sa-i pui intrebari", spune coordonatoarea programului Linia Verde pentru Protectia Copilului.
Intre abuz si comportament libertin
Statisticile nationale arata ca foarte putine cazuri de abuz sexual impotriva minorilor ajung in instanta. Potrivit vicepresedintei Fundatiei „Artemis" Cluj (n.r., fost Centru de Consiliere Impotriva Abuzului Sexual si Violentei), Sorina Bumbulut, procentul raportarilor in cazul abuzurilor fata de minori este de numai 10% fata de cite se intimpla in realitate. „Este foarte dificil pentru victime. In primul rind, frica este mare, apoi sint incercari de manipulare, santaj fata de tineri, iar in general fetele se descurajeaza, deoarece traiesc rusinea, jena, stigmatizarea situatiei. Noi consiliem tineri luni la rind si mergem pe principiul de credibilitate", spune Bumbulut. Cea mai mare problema cu care se confrunta societatea romaneasca din acest punct de vedere este, in viziunea vicepresedintei „Artemis", inexistenta centrelor specializate. „E nevoie de medici, educatori, invatatori, psihologi de scoala, care toti ar trebui sa se implice mai mult. Cea mai mare durere este atunci cind tinerii ne intreaba ce sanse au sa li se faca dreptate, iar noi le spunem ca acestea sint destul de mici", spune ea. Fundatia „Artemis" a renuntat chiar si la Centrul de consiliere, dupa ce adapostul pentru femei si copii
a fost si el desfiintat in toamna anului 2005.
Adevarul, la mijloc
Directorul Laboratorului de Sanatate Mintala Cluj, medicul
Traian Neamtu, are o parere putin diferita. In viziunea acestuia, adevarul este undeva la mijloc. Doctorul povesteste despre multe cazuri de tineri care vin la clinica pentru a cere tratament
. „Nu vin niciodata singuri, ci sint adusi de parinti sau rude. Povestile lor sint, de multe ori, socante. Nu mai departe de o tinara de 13 ani, insarcinata, care a dezvaluit cu dezinvoltura cum a facut sex in grup cu mai multi tineri", spune Neamtu. „Fara doar si poate, sint si persoane ce au tulburari de personalitate si agreseaza minori. La noi sint catalogati drept perversi sexuali. Jena victimelor nu este neaparat aceea de a da ochii cu ei, ci de a povesti intr-o sala de judecata, unde se afla mai multe persoane, despre experienta prin care au trecut". Neamtu considera ca este dificil de stabilit unde incepe agresiunea sexuala sau daca aceasta este provocata sau nu de victima. „In societatea noastra, toata lumea face sex de la virste fragede. De aceea este dificil de probat o agresiune, mai ales daca persoanele se cunosc", mai spune Traian Neamtu.
„Mi-a spus ca pot sa fac sex oral"
Un caz rasunator petrecut in Cluj-Napoca la inceputul anului trecut este cel al unei minore din Turda, corupta sexual de un brancardier, fost angajat al Spitalului Clinic de Copii Cluj. In 26 februarie anul acesta, brancardierul Ioan Peti a fost condamnat de Judecatoria Cluj la 1 an de inchisoare pentru coruptie sexuala. Agresorul a facut, insa, apel, cauza fiind in prezent pe rol la Tribunalul Cluj.
In declaratiile anexate la dosar, Ioan Peti nu isi recunoaste fapta. Marturia victimei il contrazice, insa. Andreea era internata in spital cu diagnosticul de artrita generala stinga. In 2 ianuarie 2006, fostul brancardier Ioan Peti, care s-a dat drept medic, i-a schimbat un pansament minorei. Conform celor spuse de tinara, profitind de faptul ca a ramas singur cu ea in cabinet, barbatul a incercat sa o agreseze sexual: „M-a intrebat daca fac sex si daca am prieten. I-am spus ca nu fac sex. Am discutat si despre scoala, si despre parinti, dar erau discutii cu tenta sexuala. Mi-a spus ca ar fi bine sa imi incep viata
sexuala pentru ca sint la virsta potrivita si ca din cauza abstinentei as putea sa fac niste noduri si ca tot din abstinenta as putea sa am si artrita. Inculpatul mi-a spus ca daca nu vreau sa fiu dezvirginata pot sa fac sex oral, pentru ca nu doare, sau pot sa ma masturbez. Mi-a spus cum as putea invata mai bine: dupa ce vin de la scoala este bine sa fac dus, sa ma imbrac in camasa de noapte si sa ma masturbez". In continuare, minora povesteste despre cum barbatul a atins-o in zona organelor genitale. „Dupa asta s-a spalat pe miini si a iesit", conchide, socant, fata. Andreea mai spune ca intentiona sa-l ierte pe brancardier. „Nu am vrut sa ajung la Tribunal, eram foarte bolnava si stresata si am facut o reactie depresiva", povesteste aceasta.
44 de abuzuri asupra minorilor raportate din Cluj la Linia Verde pentru Copii
• Minorii abuzati pot accesa diferite servicii care se ocupa de redirectionarea cazurilor catre institutiile abilitate •
Organizatia non-guvernamentala Linia Verde pentru Protectia Copilului a avut initiativa punerii la dispozitia opiniei publice a unui numar de telefon, 0800.8.200.200, apelabil gratuit in reteaua Romtelecom. Potrivit coordonatoarei programului, Catalina Florea, din februarie anul trecut si pina in prezent s-au inregistrat 44 de solicitari din judetul Cluj, dintre care 11 care faceau referire la cazuri de abuz impotriva minorilor. „Din Cluj suna indeosebi baieti, tineri intre 15 si 18 ani, care au reclamat, printre altele, si cazuri de molestare fizica in familie", a tinut sa precizeze aceasta. La nivel national, organizatia a semnalat 17 cazuri de abuz sexual asupra minorului. „Acestea se petrec atit in mediul familial, dar si in institutiile de invatamint sau in centrele de plasament. Organizatia noastra verifica fiecare posibil abuz, dupa care anunta organele abilitate sa se ocupe de caz", ne-a declarat Catalina Florea. In viziunea acesteia, tinerii nu apeleaza direct la autoritati din cauza neincrederii si a fricii fata de agresori. Organizatia dispune de sase persoane care raspund la telefon, plus
un avocat specializat pe protectia copilului. „Conteaza cum te relationezi cu apelantul, trebuie sa stii sa-l asculti, sa nu vorbesti peste el sau sa incepi tu sa-i pui intrebari", spune coordonatoarea programului Linia Verde pentru Protectia Copilului.
Traficanti de persoane din Maramures retinuti de Politia de Frontiera si DIICOT
O retea de traficanti de persoane a fost anihilata joi in urma unei actiuni desfasurate de politistii de frontiera si un procuror al DIICOT Maramures. Trei dintre membrii gruparii, liderul acesteia si doi dintre ”adjunctii” sai, au fost retinuti pentru 24 de ore, iar vineri urmeaza sa fie prezentanti la Tribunalul Maramures cu propunere de arestare preventiva.
Seful retelei si doua dintre ajutoarele sale
sunt din Maramures, iar de o buna bucata de vreme se ocupau de traficul cu persoane pe ruta Romania-Cehia.
Cei trei sunt acuzati pentru savarsirea infractiunii de constituire intr-un grup infractional organizat si trafic de persoane, dupa cum a precizat purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera (IJPF) Maramures, Ioan Dunca.
Liderul gruparii, Gheorghe H., in varsta de 50 de ani, este acuzat ca a organizat o retea care, uzand de legaturile, transporta diverse persoane in Cehia, unde acestea erau exploate prin munca. El a fost ajutat de Sandu O. si Vasile L., care, de aemenea, au cazut in plasa politistilor de frontiera in cursul operatiunii de joi.
Seful retelei si doua dintre ajutoarele sale
sunt din Maramures, iar de o buna bucata de vreme se ocupau de traficul cu persoane pe ruta Romania-Cehia.
Cei trei sunt acuzati pentru savarsirea infractiunii de constituire intr-un grup infractional organizat si trafic de persoane, dupa cum a precizat purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera (IJPF) Maramures, Ioan Dunca.
Liderul gruparii, Gheorghe H., in varsta de 50 de ani, este acuzat ca a organizat o retea care, uzand de legaturile, transporta diverse persoane in Cehia, unde acestea erau exploate prin munca. El a fost ajutat de Sandu O. si Vasile L., care, de aemenea, au cazut in plasa politistilor de frontiera in cursul operatiunii de joi.
Dosarul “marii corupţii” de la Primărie, închis cu NUP de DNA
Neînceperea Urmăririi Penale! Acesta este verdictul dat de procurorii DNA în celebrul dosar 8/2005, în care au fost cercetaţi primarul Constanţei, Radu Mazăre, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, şi alte nouă persoane, funcţionari publici şi oameni de afaceri. Ancheta condusă de procurorul DNA Bucureşti Vasile Ioniţă a implicat activităţi demne de poliţia politică: ascultări de telefoane, filaje, audierea a sute de persoane, chestionarea a mii de agenţi economici şi ridicarea a zeci de mii de documente de la Primărie. În ciuda eforturilor susţinute ale DNA şi a cheltuielilor de miliarde de lei din banii publici, s-a dovedit că terfelirea imaginii persoanelor cercetate în acest dosar nu a avut bază reală, iar învinuirile aduse nu au avut nicio legătură cu realitatea. „Nu cred că există nicăieri în România o Primărie, mai ales portocalie, unde să fi fost studiate documente alandala. Nu cred că mai există un primar pentru care procurorul să fi alergat şi să se fi mutat în oraşul respectiv timp de şase luni pentru a întreba pe oricine ar putea să dea relaţii privitor la primar ca să poată constitui un capăt de acuzare”, a declarat Radu Mazăre.
Celebrul dosar monstru 8/P/2005 de la Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) Bucureşti a fost închis. Procurorii DNA au cercetat asiduu, mai bine de doi ani, întreaga activitate a primarului Constanţei, Radu Mazăre, ridicînd peste 50 de mii de documente de la Primărie, audiind sute de persoane şi chestionînd mii de agenţi economici din Constanţa, ascultînd telefoane şi efectuînd filaje. Rezultatul cercetărilor la fel de celebrului procuror DNA Vasile Ioniţă este neînceperea urmăririi penale (NUP) pentru toate persoanele cercetate în dosarul 8: primarul Radu Mazăre, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, viceprimarul Gabriel Stan şi alte opt persoane, funcţionari publici şi oameni de afaceri. Cercetările DNA au fost efectuate pentru luare şi dare de mită, stabilirea cu intenţie a unor valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinînd operatorilor economici, abuz în serviciu împotriva intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată, tăinuirea bunurilor, asocierea în vederea săvîrşirii de infracţiuni, fals şi uz de fals, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori sprijinirea unui astfel de grup, neglijenţă în serviciu, dar niciuna dintre învinuirile aduse nu a fost confirmată. „E nenorocire, trebuia să fiu împuşcat”, a declarat primarul Constanţei ieri, într-o conferinţă de presă, după ce a enumerat acuzaţiile cercetate de DNA.
“Gruparea infracţională condusă de primarul Mazăre”, o aberaţie
Pe scurt, dosarul 8 a fost deschis în 2005, la două luni de la instalarea puterii portocalii, după ce, pe 7 martie 2005, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), prin Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog a sesizat DNA cu privire la faptul că pe “raza municipiului Constanţa a fost constituită o grupare infracţională condusă de primarul Radu Mazăre, care a săvîrşit mai multe infracţiuni de corupţie”. Din sesizarea IGPR rezultă că „în perioada 2000-2004, la nivelul conducerii administraţiei publice Constanţa, în jurul primarului municipiului, s-a constituit un grup de interese ai cărui membri, abuzînd de funcţiile deţinute, controlează şi manipulează procesul decizional în detrimentul comunităţii cu prejudicierea gravă a bugetului public în scopul obţinerii de privilegii şi avantaje
financiare importante. În grup au fost cooptaţi întreprinzători particulari locali, reuşindu-se astfel monopolizarea mediului de afaceri zonal”. În urma sesizării IGPR, DNA a început cercetările pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, iar procurorul Ioniţă a venit la Constanţa.
Poliţie politică la comanda lui Băsescu şi Blaga
După cîteva luni de la deschiderea dosarului, pe 23 noiembrie 2005, şeful DNA, Daniel Morar, se antepronunţa în cazul “marii corupţii de la Constanţa”, într-o conferinţă de presă: "În acest dosar se fac acte premergătoare, cercetările fiind într-o fază avansată cu privire la retrocedarea unor terenuri. Vreau să vă spun că este vorba despre suprafeţe mari de terenuri şi de sume imense de bani... ". Deşi atunci cercetările erau în fază avansată, după cum spunea Morar, a mai fost nevoie de încă un an şi jumătate pentru finalizarea dosarului, în care, potrivit afirmaţiei primarului Mazăre, a fost verificată, de fapt, întreaga activitate a Primăriei din perioada 2000 - 2004, de către procurorul Ioniţă: „Timp de doi ani a anchetat şi a chemat la Bucureşti peste 100 de persoane şi a ascultat telefoanele a 40 de persoane, printre care m-am numărat şi eu. Eu, personal, am fost informat de către procuror că mi-a fost interceptat telefonul în perioada octombrie 2005 - februarie 2006. S-au ridicat de la Primărie zeci de mii de documente şi a fost verificată fiecare filă în parte. Rezultatul? Neînceperea Urmăririi Penale pentru toate persoanele anchetate în dosar”. Primarul a adăugat: „În dosarul acesta a fost verificat tot ce se putea verifica. Au căutat tot ce le-a trecut prin cap prin metrii cubi de documente predate. Inclusiv amenzile date de inspectorii Primăriei au fost cercetate. Sînt peste 50 de mii de file. Doi ani ne-au hăituit şi eu mă plîngeam că împotriva mea se face poliţie politică, iar unii spuneau că are şi Mazăre ceva... Procurorul a audiat adversari politici de-ai mei şi mii de agenţi economici, dar nu a găsit nici măcar o declaraţie împotriva mea. Reţinerea directorului din Primărie, Constantin Babuş, fără să se fi început urmărirea penală împotriva lui, s-a făcut tot în acest dosar. I-au spus atunci să le dea ceva despre mine, pentru că nu îi interesa Babuş, ci peştii mari, la comanda lui Băsescu şi a lui Blaga. Eu eram peştele mare în dosarul ăsta. Au verificat peştele mare peste tot, are solzi, e viu, trăieşte, dă din ochi...”.
Mazăre continuă acţiunile în Justiţie împotriva procurorului Ioniţă
Primarul a subliniat
faptul că întreaga desfăşurare a cercetărilor şi verdictul dat în dosarul 8 demonstrează limpede că reprezentanţii autorităţii locale au fost hăituiţi. „Nu cred că există nicăieri în România o Primărie, mai ales portocalie, unde să fi fost studiate documente alandala. Nu cred că există în România un primar pentru care procurorul să fi alergat şi să se fi mutat în oraşul respectiv timp de şase luni pentru a întreba pe oricine ar putea să dea relaţii privitor la primar, ca să poată constitui un capăt de acuzare. Nu cred că există în România un primar, mai ales portocaliu, pentru care, la două luni de la schimbarea Guvernului, Poliţia să scrie oficial şi să sesizeze DNA că ar fi constituit un grup criminal, că ar fi prejudiciat bugetul. Cînd a cercetat poliţia domnului Blaga şi a constatat că eu am prejudiciat bugetul de şi-a permis să scrie oficial aşa ceva?! Iată că după ce s-au chinuit doi ani ca să găsească ceva în domeniul corupţiei, s-a dat NUP, comunicat oficial”, a spus primarul.
În ce priveşte procesele pe care le-a intentat împotriva procurorului Ioniţă, Radu Mazăre a declarat că va continua demersurile în justiţie: “Procesele sînt în civil şi, este adevărat, unele dintre ele le-am pierdut la Judecătorie şi Tribunal, însă dacă voi pierde şi la Curtea de Apel, voi merge la Strasbourg. Ce s-a întîmplat în dosarul 8 este poliţie politică. Procurorul trebuie să cerceteze dacă există indicii certe asupra săvîrşirii unei infracţiuni, nu să cerceteze întreaga mea activitate de patru ani”. Primarul a afirmat că în cadrul amplei anchete efectuate la Constanţa de DNA au fost cheltuite degeaba miliarde de lei din banii publici pentru filaje, cazarea procurorului detaşat şase luni la Constanţa şi pentru alte activităţi conexe anchetei, cheltuieli care, potrivit rezoluţiei DNA, cad în sarcina statului.
„Tot Codul Penal a fost cercetat în dosarul 8!”
Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a primit, de asemenea, NUP în Dosarul 8, în care a fost cercetată activitatea sa de consilier local municipal din perioada 2000-2004. „Toate acuzaţiile din presa aservită portocaliilor, prin care imaginea mea şi a d-lui Mazăre au fost făcute albie de porci se regăsesc în acest dosar. Am fost mafioţii judeţului, hoţii de combustibili, hoţii de şantiere navale, am făcut o grupare mafiotă, am furat toată Marea Neagră şi iată că, după doi ani, instituţiile statului, cheltuind zeci de miliarde din banii publici, urmărindu-ne cu servicii specializate de filaj şi supunîndu-ne public unor acuze grave care se dovedesc a fi minciuni sfruntate, dispun NUP pentru toţi cei cercetaţi în acest dosar. Tot Codul Penal a fost cercetat în dosarul 8!”, a declarat Constantinescu.
Celebrul dosar monstru 8/P/2005 de la Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) Bucureşti a fost închis. Procurorii DNA au cercetat asiduu, mai bine de doi ani, întreaga activitate a primarului Constanţei, Radu Mazăre, ridicînd peste 50 de mii de documente de la Primărie, audiind sute de persoane şi chestionînd mii de agenţi economici din Constanţa, ascultînd telefoane şi efectuînd filaje. Rezultatul cercetărilor la fel de celebrului procuror DNA Vasile Ioniţă este neînceperea urmăririi penale (NUP) pentru toate persoanele cercetate în dosarul 8: primarul Radu Mazăre, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, viceprimarul Gabriel Stan şi alte opt persoane, funcţionari publici şi oameni de afaceri. Cercetările DNA au fost efectuate pentru luare şi dare de mită, stabilirea cu intenţie a unor valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinînd operatorilor economici, abuz în serviciu împotriva intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată, tăinuirea bunurilor, asocierea în vederea săvîrşirii de infracţiuni, fals şi uz de fals, iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori sprijinirea unui astfel de grup, neglijenţă în serviciu, dar niciuna dintre învinuirile aduse nu a fost confirmată. „E nenorocire, trebuia să fiu împuşcat”, a declarat primarul Constanţei ieri, într-o conferinţă de presă, după ce a enumerat acuzaţiile cercetate de DNA.
“Gruparea infracţională condusă de primarul Mazăre”, o aberaţie
Pe scurt, dosarul 8 a fost deschis în 2005, la două luni de la instalarea puterii portocalii, după ce, pe 7 martie 2005, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), prin Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog a sesizat DNA cu privire la faptul că pe “raza municipiului Constanţa a fost constituită o grupare infracţională condusă de primarul Radu Mazăre, care a săvîrşit mai multe infracţiuni de corupţie”. Din sesizarea IGPR rezultă că „în perioada 2000-2004, la nivelul conducerii administraţiei publice Constanţa, în jurul primarului municipiului, s-a constituit un grup de interese ai cărui membri, abuzînd de funcţiile deţinute, controlează şi manipulează procesul decizional în detrimentul comunităţii cu prejudicierea gravă a bugetului public în scopul obţinerii de privilegii şi avantaje
financiare importante. În grup au fost cooptaţi întreprinzători particulari locali, reuşindu-se astfel monopolizarea mediului de afaceri zonal”. În urma sesizării IGPR, DNA a început cercetările pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, iar procurorul Ioniţă a venit la Constanţa.
Poliţie politică la comanda lui Băsescu şi Blaga
După cîteva luni de la deschiderea dosarului, pe 23 noiembrie 2005, şeful DNA, Daniel Morar, se antepronunţa în cazul “marii corupţii de la Constanţa”, într-o conferinţă de presă: "În acest dosar se fac acte premergătoare, cercetările fiind într-o fază avansată cu privire la retrocedarea unor terenuri. Vreau să vă spun că este vorba despre suprafeţe mari de terenuri şi de sume imense de bani... ". Deşi atunci cercetările erau în fază avansată, după cum spunea Morar, a mai fost nevoie de încă un an şi jumătate pentru finalizarea dosarului, în care, potrivit afirmaţiei primarului Mazăre, a fost verificată, de fapt, întreaga activitate a Primăriei din perioada 2000 - 2004, de către procurorul Ioniţă: „Timp de doi ani a anchetat şi a chemat la Bucureşti peste 100 de persoane şi a ascultat telefoanele a 40 de persoane, printre care m-am numărat şi eu. Eu, personal, am fost informat de către procuror că mi-a fost interceptat telefonul în perioada octombrie 2005 - februarie 2006. S-au ridicat de la Primărie zeci de mii de documente şi a fost verificată fiecare filă în parte. Rezultatul? Neînceperea Urmăririi Penale pentru toate persoanele anchetate în dosar”. Primarul a adăugat: „În dosarul acesta a fost verificat tot ce se putea verifica. Au căutat tot ce le-a trecut prin cap prin metrii cubi de documente predate. Inclusiv amenzile date de inspectorii Primăriei au fost cercetate. Sînt peste 50 de mii de file. Doi ani ne-au hăituit şi eu mă plîngeam că împotriva mea se face poliţie politică, iar unii spuneau că are şi Mazăre ceva... Procurorul a audiat adversari politici de-ai mei şi mii de agenţi economici, dar nu a găsit nici măcar o declaraţie împotriva mea. Reţinerea directorului din Primărie, Constantin Babuş, fără să se fi început urmărirea penală împotriva lui, s-a făcut tot în acest dosar. I-au spus atunci să le dea ceva despre mine, pentru că nu îi interesa Babuş, ci peştii mari, la comanda lui Băsescu şi a lui Blaga. Eu eram peştele mare în dosarul ăsta. Au verificat peştele mare peste tot, are solzi, e viu, trăieşte, dă din ochi...”.
Mazăre continuă acţiunile în Justiţie împotriva procurorului Ioniţă
Primarul a subliniat
faptul că întreaga desfăşurare a cercetărilor şi verdictul dat în dosarul 8 demonstrează limpede că reprezentanţii autorităţii locale au fost hăituiţi. „Nu cred că există nicăieri în România o Primărie, mai ales portocalie, unde să fi fost studiate documente alandala. Nu cred că există în România un primar pentru care procurorul să fi alergat şi să se fi mutat în oraşul respectiv timp de şase luni pentru a întreba pe oricine ar putea să dea relaţii privitor la primar, ca să poată constitui un capăt de acuzare. Nu cred că există în România un primar, mai ales portocaliu, pentru care, la două luni de la schimbarea Guvernului, Poliţia să scrie oficial şi să sesizeze DNA că ar fi constituit un grup criminal, că ar fi prejudiciat bugetul. Cînd a cercetat poliţia domnului Blaga şi a constatat că eu am prejudiciat bugetul de şi-a permis să scrie oficial aşa ceva?! Iată că după ce s-au chinuit doi ani ca să găsească ceva în domeniul corupţiei, s-a dat NUP, comunicat oficial”, a spus primarul.
În ce priveşte procesele pe care le-a intentat împotriva procurorului Ioniţă, Radu Mazăre a declarat că va continua demersurile în justiţie: “Procesele sînt în civil şi, este adevărat, unele dintre ele le-am pierdut la Judecătorie şi Tribunal, însă dacă voi pierde şi la Curtea de Apel, voi merge la Strasbourg. Ce s-a întîmplat în dosarul 8 este poliţie politică. Procurorul trebuie să cerceteze dacă există indicii certe asupra săvîrşirii unei infracţiuni, nu să cerceteze întreaga mea activitate de patru ani”. Primarul a afirmat că în cadrul amplei anchete efectuate la Constanţa de DNA au fost cheltuite degeaba miliarde de lei din banii publici pentru filaje, cazarea procurorului detaşat şase luni la Constanţa şi pentru alte activităţi conexe anchetei, cheltuieli care, potrivit rezoluţiei DNA, cad în sarcina statului.
„Tot Codul Penal a fost cercetat în dosarul 8!”
Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a primit, de asemenea, NUP în Dosarul 8, în care a fost cercetată activitatea sa de consilier local municipal din perioada 2000-2004. „Toate acuzaţiile din presa aservită portocaliilor, prin care imaginea mea şi a d-lui Mazăre au fost făcute albie de porci se regăsesc în acest dosar. Am fost mafioţii judeţului, hoţii de combustibili, hoţii de şantiere navale, am făcut o grupare mafiotă, am furat toată Marea Neagră şi iată că, după doi ani, instituţiile statului, cheltuind zeci de miliarde din banii publici, urmărindu-ne cu servicii specializate de filaj şi supunîndu-ne public unor acuze grave care se dovedesc a fi minciuni sfruntate, dispun NUP pentru toţi cei cercetaţi în acest dosar. Tot Codul Penal a fost cercetat în dosarul 8!”, a declarat Constantinescu.
Asfalt tango
Cind vine vorba despre asfaltarile efectuate de SC DPC SA in Sibiu, aproape ca iti vine greata. Muncitori soiosi, despuiati si cu scuipatu' intre dinti, se invirt de zor in jurul unei gramezi rasturnate dintr-o remorca, in speranta ca o vor intinde inainte ca bitumul sa se raceasca. Rezultatul e aproape intotdeauna acelasi. Lucrari finalizate, dar de proasta calitate. Numai ca nimeni dintre edili nu are ochi sa vada. Cel mai grav e ca lucrarile se desfasoara cu bani publici, iar aruncatul acestora pe strazi a devenit un sport care prinde tare bine la Sibiu. Ceea ce s-a intimplat, insa, in ultimele zile, in Piata Cibin, depaseste orice imaginatie.
Nervi in Piata
Piata Cibin a fost luata cu asalt de drumari in urma cu citeva saptamini. Dotati primitiv, s-au pus pe turnat asfalt, in cadrul unei lucrari comandate de municipalitate si care va fi platita cu bani publici. Ieri dimineata, operatiunea le-a scos din sarite pe citeva femei venite din judetul Vilcea sa-si vinda ridichile. Muncitorii intindeau asfaltul chiar pe sub mesele
lor. „Ne-au anuntat ca azi (n. r. - ieri) se afalteaza, dar eu platesc 4 milioane masa
asta, pe luna, am marfa si nu am unde sa o vind. Ia uite, marfa sta pe taraba, iar eu astept sa termine astia, ca nu mai vine nimeni la mine, maica, sa-si lipeasca papucii pe asfalt", se plingea una dintre comerciante.
Solutie de compromis
Mai intr-un picior, mai in celalalt, activitatea in piata s-a desfasurat chiar si in „zona fierbinte". „Ce lucru slab! Cum sa te apuci acuma sa torni asfalt, cind e plina piata de oameni? Jucam pe asfalt, ca nu poti sa stai linistit la taraba ta, nici in picioare nu poti sa stai, ca te da la o parte. Isi bat de joc de noi!", isi varsa oful un taran venit tocmai de la Arad. Pe de alta parte, viceprimarul Eugen Mitea recunoaste ca asfaltarea se face intr-un moment nepotrivit, dar sustine ca e cea mai buna solutie de compromis pe care a gasit-o municipalitatea. „Dupa toate modernizarile care s-au facut, trebuia sa si asfaltam toata suprafata, doar nu era sa o lasam asa. Pina acum, n-am avut posibilitatea sa asfaltam, fiindca masina de asfaltat nu functioneaza la temperaturi mai mici de 5 grade Celsius. Iar la vara va fi si mai aglomerat. In august e perioada de virf", spune Mitea.
Exercitii pe bani publici
Daca asfaltarea s-a facut cum s-a facut, punind in pericol integritatea comerciantilor si a musteriilor, necazul e ca se pierd banii sibienilor pe o lucrare de cea mai proasta calitate. Probabil, viceprimarul n-a vazut calitatea lucrarii decit pe ecranul aparatului nostru de filmat. Suprafata nu e nici pe departe neteda, iar asfaltul nu va tine prea mult. Nici nu mai vorbim de finisaje la borduri, mese, ori chioscuri. Asta e deja un moft. Inclus in pretul pe care contribuabilii il platesc pentru un santier de mintuiala. Cineva va trebui sa puna capat scurgerii de fonduri catre regiile care fac Sibiului mai mult rau decit bine. Iar primul pas il va face edilul care va spune ca asfaltarea din zona Piata Cibin nu este ceea ce vrea platitorul de impozite.
Nervi in Piata
Piata Cibin a fost luata cu asalt de drumari in urma cu citeva saptamini. Dotati primitiv, s-au pus pe turnat asfalt, in cadrul unei lucrari comandate de municipalitate si care va fi platita cu bani publici. Ieri dimineata, operatiunea le-a scos din sarite pe citeva femei venite din judetul Vilcea sa-si vinda ridichile. Muncitorii intindeau asfaltul chiar pe sub mesele
lor. „Ne-au anuntat ca azi (n. r. - ieri) se afalteaza, dar eu platesc 4 milioane masa
asta, pe luna, am marfa si nu am unde sa o vind. Ia uite, marfa sta pe taraba, iar eu astept sa termine astia, ca nu mai vine nimeni la mine, maica, sa-si lipeasca papucii pe asfalt", se plingea una dintre comerciante.
Solutie de compromis
Mai intr-un picior, mai in celalalt, activitatea in piata s-a desfasurat chiar si in „zona fierbinte". „Ce lucru slab! Cum sa te apuci acuma sa torni asfalt, cind e plina piata de oameni? Jucam pe asfalt, ca nu poti sa stai linistit la taraba ta, nici in picioare nu poti sa stai, ca te da la o parte. Isi bat de joc de noi!", isi varsa oful un taran venit tocmai de la Arad. Pe de alta parte, viceprimarul Eugen Mitea recunoaste ca asfaltarea se face intr-un moment nepotrivit, dar sustine ca e cea mai buna solutie de compromis pe care a gasit-o municipalitatea. „Dupa toate modernizarile care s-au facut, trebuia sa si asfaltam toata suprafata, doar nu era sa o lasam asa. Pina acum, n-am avut posibilitatea sa asfaltam, fiindca masina de asfaltat nu functioneaza la temperaturi mai mici de 5 grade Celsius. Iar la vara va fi si mai aglomerat. In august e perioada de virf", spune Mitea.
Exercitii pe bani publici
Daca asfaltarea s-a facut cum s-a facut, punind in pericol integritatea comerciantilor si a musteriilor, necazul e ca se pierd banii sibienilor pe o lucrare de cea mai proasta calitate. Probabil, viceprimarul n-a vazut calitatea lucrarii decit pe ecranul aparatului nostru de filmat. Suprafata nu e nici pe departe neteda, iar asfaltul nu va tine prea mult. Nici nu mai vorbim de finisaje la borduri, mese, ori chioscuri. Asta e deja un moft. Inclus in pretul pe care contribuabilii il platesc pentru un santier de mintuiala. Cineva va trebui sa puna capat scurgerii de fonduri catre regiile care fac Sibiului mai mult rau decit bine. Iar primul pas il va face edilul care va spune ca asfaltarea din zona Piata Cibin nu este ceea ce vrea platitorul de impozite.
Scripcaru si Cancescu au confirmat ieri decesul Aliantei la Brasov
n timp
ce liderul filialei PD a sustinut ca are informatii ca PNL se orienteaza spre a pactiza cu PSD, PRM si PC, presedintele liberalilor brasoveni spune ca vina pentru destramarea A.D.A. apartine exclusiv democratilor si lui Traian Basescu.
Dupa ultimele zile de replici dure intre membrii Aliantei D.A la nivel central, ieri a fost randul liderilor locali ai PNL si PD sa se lanseze in acuzatii. Nemultumirile privind colaborarea din Alianta exista atat de o parte cat si de cealalta, iar "divortul" PD-PNL la Brasov urmeaza tiparul de la Bucuresti.
"Liberalii au interese la Tractorul si Rulmentul"
Primul care a inceput tirul declaratiilor a fost vicepresedintele PD, George Scripcaru, care a sustinut ca "se contureaza o Alianta PSD-PNL-PC-PRM" si este bine ca electoratul sa afle aceste lucruri.
Scripcaru a tinut sa mentioneze ca a aflat ca la PSD au fost invitate anumite persoane carora li s-a comunicat sa se pregateasca pentru ocuparea unor posturi in serviciile deconcentrate.
"In acest caz, PD va fi partid de opozitie. In orice tara normala, in aceasta situatie se fac alegeri anticipate, dar unora le este frica. Nu e nevoie de campanie electorala. E de ajuns ce s-a facut pana acum. Eu ii asigur pe toti ca PD are destula forta, iar partidul nu va fi destructurat. Acum se iau ultimele decizii in functie de interesele economice. Noi nu vom contesta un Guvern care va avea sustinere in Parlament", a spus liderul PD Brasov.
Pe de alta parte, el a afirmat ca secretarii de stat democrati au semnat demisii "in alb" pentru a nu crea probleme in formarea noii structuri guvernamentale.
Referitor la planul local, Scripcaru i-a acuzat voalat pe liberali ca au interese la societatile Tractorul UTB si Rulmentul, reprosand conducerii AVAS ca a numit administratori necunoscuti de nimeni "pe coltul mesei" (referirea fiind la un apropiat al presedintelui PNL Brasov, Aristotel Cancescu, persoana care nu s-a prezentat deloc la post si care a demisionat la nici 10 zile de la numire) si ca a tergiversat programul de redresare, astfel ca s-a ajuns in faza actuala.
"Basescu nu da doi bani pe nimeni!"
La cateva minute, dupa declaratiile democratilor, a urmat replica liberalilor. Astfel, presedintele PNL Brasov, Aristotel Cancescu, a afirmat ieri ca regreta ca dupa 3 ani de la castigarea alegerilor s-a ajuns in aceasta situatie si i-a acuzat pentru acest "divort" pe Traian Basescu si membrii PD.
"Eu am lucrat alaturi de Basescu peste 12 ani si am plecat pentru ca el nu da doi bani pe nimeni si nimic. Totul este in functie de interesele personale. A urmarit sa asigure o campanie
de imagine pentru PD si o anticampanie pentru PNL. Acesta este motivul pentru care noi, liberalii, am platit un tribut de imagine si probabil ca vom avea un dusman declarat in PD. Sunt convins ca nici cu PSD nu ne va fi usor, iar nerealizarile vor fi trecute in contul nostru. Acum se arunca in carca noastra ce s-a intamplat la Tractorul UTB si Rulmentul, desi au fost nenumarate guverne care nu au rezolvat situatia. Interesul este sa salvam ce se mai poate. Nu din cauza PNL s-a ajuns la aceste datorii si imi pare rau ca se politizeaza si aceasta chestiune", a mentionat Cancescu.
El a afirmat ca exista foarte multi investitori interesati de partea viabila, iar datoriile vor fi diminuate dupa vanzarea lor la licitatie.
ce liderul filialei PD a sustinut ca are informatii ca PNL se orienteaza spre a pactiza cu PSD, PRM si PC, presedintele liberalilor brasoveni spune ca vina pentru destramarea A.D.A. apartine exclusiv democratilor si lui Traian Basescu.
Dupa ultimele zile de replici dure intre membrii Aliantei D.A la nivel central, ieri a fost randul liderilor locali ai PNL si PD sa se lanseze in acuzatii. Nemultumirile privind colaborarea din Alianta exista atat de o parte cat si de cealalta, iar "divortul" PD-PNL la Brasov urmeaza tiparul de la Bucuresti.
"Liberalii au interese la Tractorul si Rulmentul"
Primul care a inceput tirul declaratiilor a fost vicepresedintele PD, George Scripcaru, care a sustinut ca "se contureaza o Alianta PSD-PNL-PC-PRM" si este bine ca electoratul sa afle aceste lucruri.
Scripcaru a tinut sa mentioneze ca a aflat ca la PSD au fost invitate anumite persoane carora li s-a comunicat sa se pregateasca pentru ocuparea unor posturi in serviciile deconcentrate.
"In acest caz, PD va fi partid de opozitie. In orice tara normala, in aceasta situatie se fac alegeri anticipate, dar unora le este frica. Nu e nevoie de campanie electorala. E de ajuns ce s-a facut pana acum. Eu ii asigur pe toti ca PD are destula forta, iar partidul nu va fi destructurat. Acum se iau ultimele decizii in functie de interesele economice. Noi nu vom contesta un Guvern care va avea sustinere in Parlament", a spus liderul PD Brasov.
Pe de alta parte, el a afirmat ca secretarii de stat democrati au semnat demisii "in alb" pentru a nu crea probleme in formarea noii structuri guvernamentale.
Referitor la planul local, Scripcaru i-a acuzat voalat pe liberali ca au interese la societatile Tractorul UTB si Rulmentul, reprosand conducerii AVAS ca a numit administratori necunoscuti de nimeni "pe coltul mesei" (referirea fiind la un apropiat al presedintelui PNL Brasov, Aristotel Cancescu, persoana care nu s-a prezentat deloc la post si care a demisionat la nici 10 zile de la numire) si ca a tergiversat programul de redresare, astfel ca s-a ajuns in faza actuala.
"Basescu nu da doi bani pe nimeni!"
La cateva minute, dupa declaratiile democratilor, a urmat replica liberalilor. Astfel, presedintele PNL Brasov, Aristotel Cancescu, a afirmat ieri ca regreta ca dupa 3 ani de la castigarea alegerilor s-a ajuns in aceasta situatie si i-a acuzat pentru acest "divort" pe Traian Basescu si membrii PD.
"Eu am lucrat alaturi de Basescu peste 12 ani si am plecat pentru ca el nu da doi bani pe nimeni si nimic. Totul este in functie de interesele personale. A urmarit sa asigure o campanie
de imagine pentru PD si o anticampanie pentru PNL. Acesta este motivul pentru care noi, liberalii, am platit un tribut de imagine si probabil ca vom avea un dusman declarat in PD. Sunt convins ca nici cu PSD nu ne va fi usor, iar nerealizarile vor fi trecute in contul nostru. Acum se arunca in carca noastra ce s-a intamplat la Tractorul UTB si Rulmentul, desi au fost nenumarate guverne care nu au rezolvat situatia. Interesul este sa salvam ce se mai poate. Nu din cauza PNL s-a ajuns la aceste datorii si imi pare rau ca se politizeaza si aceasta chestiune", a mentionat Cancescu.
El a afirmat ca exista foarte multi investitori interesati de partea viabila, iar datoriile vor fi diminuate dupa vanzarea lor la licitatie.
Foamea de spaţii verzi
Ecologiştii l-au lăsat ieri singur pe Alexandru Djighit să combată insuficienţa spaţiilor verzi în localităţile urbane din judeţul nostru, pricopsire după industrializarea exagerată din regimul trecut. Fenomenul determinând, prin exodul forţat al populaţiei rurale, “răsturnări spectaculoase”, astăzi municipiul Bistriţa are circa 81.500 de locuitori, de patru ori mai mult ca în 1966. Creşterea spaţiului locativ, prin construirea de blocuri, s-a făcut pe seama desfiinţării grădinilor şi livezilor, urmare a exproprierilor dispuse de statul comunist. Tot în acei ani au dispărut zeci de nuci şi sute de alţi pomi fructiferi, după care s-au uscat de la sine molizii, odată cu extinderea reţelelor de canalizare; pe ici, pe colo, s-au mai rărit şi castanii, dintre cei îmbătrâniţi. Situaţia a devenit treptat dramatică şi în oraşele mici ori comunele mari ale judeţului, unde pădurile cu rol de protecţie/relaxare au fost exploatate sistematic, pentru alimentarea bugetelor locale precare. Asaltul devastator asupra arborilor tineri se manifestă mai cu seamă în oraşe, din partea tinerilor, dar e adevărat că, în general, copiii nici nu prea au unde se juca, spaţiile dintre blocuri fiind ocupate de maşini. Expunerea lui Djighit încheia cu concluzia că, din situaţia statistică avută în vedere, rezultă insuficienţa cvasigenerală a spaţiilor verzi, după cum indică toate normativele.
Zicu vs Elton
Fanii celor doua echipe îsi pun sperante în capacitatea celor doi fotbalisti de a decide un meci.
Desi din fotbalul modern a disparut de ceva vreme acel numar zece care facea tot jocul unei echipe la mijlocul terenului, Rapid si Steaua au în acest moment doi fotbalisti care pot interpreta foarte bine acel rol.
Ianis Zicu se afla într-o forma de exceptie, lucru demonstrat si la echipa nationala, unde a dat doua pase de gol si a impresionat prin creativitate si prin usurinta de a se descurca pe spatii înguste. Perioadele bune sau mai putin bune de joc ale Rapidului sunt dependente de fluctuatiile din evolutia mijlocasului sau, care are totusi momente în care nu-si gaseste locul pe teren. Derby-ul cu Steaua este o oportunitate pentru Zicu de a dovedi ca s-a maturizat si ca îsi poate duce echipa spre locul de Liga Campionilor.
Elton Xavier a fost adus la gruparea ros-albastra tocmai pentru a da culoare si fantezie jocului echipei, care devenise unul lent si previzibil. La prima sa aparitie, brazilianul a aratat ca are potential, însa de la el se asteapta prestatii bune împotriva principalelor rivale din campionat, de aceea meciul cu Rapid va fi adevaratul sau test. Tehnica sa în regim de viteza si pasele pe care este capabil sa le ofere atacantilor ar putea cântari decisiv în balanta partidei, drept pentru care Cosmin Olaroiu va trebui sa arate ca stie sa se foloseasca de materialul uman pe care îl are la dispozitie în acest moment.
Desi din fotbalul modern a disparut de ceva vreme acel numar zece care facea tot jocul unei echipe la mijlocul terenului, Rapid si Steaua au în acest moment doi fotbalisti care pot interpreta foarte bine acel rol.
Ianis Zicu se afla într-o forma de exceptie, lucru demonstrat si la echipa nationala, unde a dat doua pase de gol si a impresionat prin creativitate si prin usurinta de a se descurca pe spatii înguste. Perioadele bune sau mai putin bune de joc ale Rapidului sunt dependente de fluctuatiile din evolutia mijlocasului sau, care are totusi momente în care nu-si gaseste locul pe teren. Derby-ul cu Steaua este o oportunitate pentru Zicu de a dovedi ca s-a maturizat si ca îsi poate duce echipa spre locul de Liga Campionilor.
Elton Xavier a fost adus la gruparea ros-albastra tocmai pentru a da culoare si fantezie jocului echipei, care devenise unul lent si previzibil. La prima sa aparitie, brazilianul a aratat ca are potential, însa de la el se asteapta prestatii bune împotriva principalelor rivale din campionat, de aceea meciul cu Rapid va fi adevaratul sau test. Tehnica sa în regim de viteza si pasele pe care este capabil sa le ofere atacantilor ar putea cântari decisiv în balanta partidei, drept pentru care Cosmin Olaroiu va trebui sa arate ca stie sa se foloseasca de materialul uman pe care îl are la dispozitie în acest moment.
Suspiciuni de crima in cazul mortii Mariei Cioncan
Familia victimei crede ca antrenorul Beregszaszi ascunde banii atletei
Raportul de expertiza tehnica trimis de Politia bulgara privind accidentul in care si-a pierdut viata Maria Cioncan a distrus relatia de prietenie dintre antrenorul Stefan Beregszaszi si familia victimei. Cumnatul Mariei, Toni Radu, a lasat sa se inteleaga ca Beregszaszi ar ascunde o parte din banii castigati de sportiva si ca nu intelege de ce antrenorul a solicitat ca raportul sa fie trimis catre el, si nu catre familie.
De asemenea, acesta a precizat ca nu exclude ca o mana criminala sa fie cauza mortii Mariei, care si-ar fi imprumutat cu 10.000 de euro un verisor din Grecia. Aparandu-se, Stefan Beregszaszi a replicat: „Nici eu nu exclud varianta ca accidentul Mariei sa fi fost provocat. Dar cum as putea ascunde eu banii acestei fete? Alerg ca un disperat sa-i fac statuie in comuna ei natala, iar ei ma acuza ca le-as ascunde ceva. Promit ca ii voi ajuta sa-si recupereze ultimul banut!“.
Raportul expertizei privind cauzele tehnice ale accidentului in care si-a pierdut viata
Maria Cioncan, trimis de Politia bulgara, a rupt, practic, relatia de prietenie dintre antrenorul sportivei si familia acesteia. Raportul va fi dat publicitatii
de catre familia Mariei, care a cerut expres ca acesta sa fie transmis rudelor.
Antrenorul care a stat alaturi de medaliata olimpica de la Atena, Maria Cioncan, timp
de aproape 11 ani, Stefan Beregszaszi, traieste, in ultimele zile, o situatie jenanta. Raportul de expertiza al Politiei bulgare privind cauzele tehnice ale accidentului in care si-a pierdut viata sportiva, in ianuarie, 2007, langa Plevna, a rupt practic relatia de prietenie dintre cele doua parti. Cauza a fost dorinta lui Beregszaszi de a-i fi trimis personal acest raport, in timp ce familia sportivei a considerat normal ca raportul sa vina pe adresa rudelor, deoarece considera ca sunt multe neclaritati privind cauzele accidentului. Stefan Beregszaszi s-a aratat contrariat de dorinta acestora, marturisind ca, in ultimul timp, a simtit o atitudine distanta din partea familiei Mariei Cioncan. „Am simtit o raceala inexplicabila din partea lor, cu atat mai mult, cu cat am facut tot ceea ce era omeneste posibil, atat in timpul vietii, cat si dupa moartea Mariei. Nu cunosc de unde vine aceasta reactie a lor, cu atat mai mult, cu cat ei au ramas dupa moartea Mariei cu peste 2 miliarde de lei. Oricum, nu vreau sa ma cert cu ei. Din aceasta cauza, nu eu voi face public raportul expertizei, ci ei. Le-am spus sa ia legatura cu consulul roman din Bulgaria sa le trimita acelasi exemplar pe care l-am primit si eu“, ne-a declarat, ieri, fostul antrenor al Mariei.
Cumnatul Mariei: Nu exclud o måna criminala
Ieri, cumnatul Mariei Cioncan, Radu Tomi, ne-a confirmat aceasta rupere a relatiilor dintre familia sportivei si antrenorul Stefan Beregszaszi. „In acest moment, noi nu stim nici macar unde sunt banii castigati de Maria. Domnul Beregszaszi ne-a trimis abia pe 27 februarie 2007, deci la o luna dupa accident, cateva numere de conturi unde s-ar afla banii Mariei. Am facut cereri la mai multe banci pentru a vedea daca Maria avea bani si acolo si nu am putut rezolva nimic. Apoi, era normal sa cerem ca raportul sa fie prezentat familiei, pentru ca avem multe dubii privind cauza accidentului. Am simtit ca domnul Beregszaszi ne-ar ascunde ceva, asa ca am procedat corect. Mai mult, stim ca Maria avea si multi bani imprumutati, vreo 10.000 de euro, inca din 2005, la o ruda de-a noastra care locuieste in Grecia, Daniel Sidor, care ar fi si amenintat-o in mai multe randuri. Mai mult, raportul expertizei medico-legale, care spune ca a murit in urma unei lovituri frontale in cap, lasa multe semne de intrebare. Domnul Beregszaszi sa ne spuna de ce alerga Maria dupa masina dumnealui cu 140 de kilometri la ora si ce cautau in Grecia“, ne-a spus, ieri, Radu Tomi, care a lasat sa se inteleaga ca va spune mult mai multe dupa ce raportul expertizei tehnice va fi cunoscut.
«Vor primi påna la ultimul banut»
De cealalta parte, nici antrenorul Mariei Cioncan nu exclude ideea unei maini criminale care sa-i fi curmat viata sportivei. „Voi vorbi si eu mai multe dupa ce raportul va fi cunoscut. Stiu de banii pe care ii imprumutase varului sau si stiu ca a si primit amenintari. Voi depune o plangere si catre Politie. Apoi, am vrut sa suport toate cheltuielile atat pentru inmormantarea Mariei, cat si pentru cea a tatalui sau. O iubeam prea mult pe Maria ca sa-i pot face vreun rau. Si acum alerg ca un disperat ca sa-i fac o statuie in satul natal, sa-i ridic o cruce din marmura la locul accidentului. Pentru asta am primit si acceptul oficialitatilor bulgare. Imi pare rau daca familia Mariei crede aceste lucruri despre mine. Daca m-as fi simtit vinovat de cel mai mic lucru care sa priveasca moartea ei, acum nu mai aveati cu cine discuta. Cum as putea lua eu ceea ce i-a apartinut fetei asteia? Din punctul meu de vedere, sa stea linistiti, au primit si vor primi totul pana la ultimul banut. Le gasisem cumparator si pentru casa din Hunedoara, dar au preferat sa apeleze la o agentie imobiliara. Apoi, au primit si asigurarea masinii de 10.200 de euro, le-am spus de toate conturile din banci“, ne-a mai spus, ieri, Stefan Beregszaszi.
Carte in memoria fostei sportive
Doi ziaristi din Bistrita Nasaud, Mariana Pop si sotul acesteia, care este patronul unei edituri, au scris o carte in care povestesc de viata Mariei din ultimii 10 ani. Pentru aceasta, ei s-au documentat atat din viata personala, dar si din cea sportiva a medaliatei olimpice de la Atena. Multe dintre date le-au fost oferite chiar de catre antrenorul Stefan Beregszaszi. Numai ca, deocamdata, acestia s-au lovit de refuzul familiei Mariei Cioncan, care nu doreste ca numele fostei sportive sa fie folosit in scopuri publicitare.
Raportul de expertiza tehnica trimis de Politia bulgara privind accidentul in care si-a pierdut viata Maria Cioncan a distrus relatia de prietenie dintre antrenorul Stefan Beregszaszi si familia victimei. Cumnatul Mariei, Toni Radu, a lasat sa se inteleaga ca Beregszaszi ar ascunde o parte din banii castigati de sportiva si ca nu intelege de ce antrenorul a solicitat ca raportul sa fie trimis catre el, si nu catre familie.
De asemenea, acesta a precizat ca nu exclude ca o mana criminala sa fie cauza mortii Mariei, care si-ar fi imprumutat cu 10.000 de euro un verisor din Grecia. Aparandu-se, Stefan Beregszaszi a replicat: „Nici eu nu exclud varianta ca accidentul Mariei sa fi fost provocat. Dar cum as putea ascunde eu banii acestei fete? Alerg ca un disperat sa-i fac statuie in comuna ei natala, iar ei ma acuza ca le-as ascunde ceva. Promit ca ii voi ajuta sa-si recupereze ultimul banut!“.
Raportul expertizei privind cauzele tehnice ale accidentului in care si-a pierdut viata
Maria Cioncan, trimis de Politia bulgara, a rupt, practic, relatia de prietenie dintre antrenorul sportivei si familia acesteia. Raportul va fi dat publicitatii
de catre familia Mariei, care a cerut expres ca acesta sa fie transmis rudelor.
Antrenorul care a stat alaturi de medaliata olimpica de la Atena, Maria Cioncan, timp
de aproape 11 ani, Stefan Beregszaszi, traieste, in ultimele zile, o situatie jenanta. Raportul de expertiza al Politiei bulgare privind cauzele tehnice ale accidentului in care si-a pierdut viata sportiva, in ianuarie, 2007, langa Plevna, a rupt practic relatia de prietenie dintre cele doua parti. Cauza a fost dorinta lui Beregszaszi de a-i fi trimis personal acest raport, in timp ce familia sportivei a considerat normal ca raportul sa vina pe adresa rudelor, deoarece considera ca sunt multe neclaritati privind cauzele accidentului. Stefan Beregszaszi s-a aratat contrariat de dorinta acestora, marturisind ca, in ultimul timp, a simtit o atitudine distanta din partea familiei Mariei Cioncan. „Am simtit o raceala inexplicabila din partea lor, cu atat mai mult, cu cat am facut tot ceea ce era omeneste posibil, atat in timpul vietii, cat si dupa moartea Mariei. Nu cunosc de unde vine aceasta reactie a lor, cu atat mai mult, cu cat ei au ramas dupa moartea Mariei cu peste 2 miliarde de lei. Oricum, nu vreau sa ma cert cu ei. Din aceasta cauza, nu eu voi face public raportul expertizei, ci ei. Le-am spus sa ia legatura cu consulul roman din Bulgaria sa le trimita acelasi exemplar pe care l-am primit si eu“, ne-a declarat, ieri, fostul antrenor al Mariei.
Cumnatul Mariei: Nu exclud o måna criminala
Ieri, cumnatul Mariei Cioncan, Radu Tomi, ne-a confirmat aceasta rupere a relatiilor dintre familia sportivei si antrenorul Stefan Beregszaszi. „In acest moment, noi nu stim nici macar unde sunt banii castigati de Maria. Domnul Beregszaszi ne-a trimis abia pe 27 februarie 2007, deci la o luna dupa accident, cateva numere de conturi unde s-ar afla banii Mariei. Am facut cereri la mai multe banci pentru a vedea daca Maria avea bani si acolo si nu am putut rezolva nimic. Apoi, era normal sa cerem ca raportul sa fie prezentat familiei, pentru ca avem multe dubii privind cauza accidentului. Am simtit ca domnul Beregszaszi ne-ar ascunde ceva, asa ca am procedat corect. Mai mult, stim ca Maria avea si multi bani imprumutati, vreo 10.000 de euro, inca din 2005, la o ruda de-a noastra care locuieste in Grecia, Daniel Sidor, care ar fi si amenintat-o in mai multe randuri. Mai mult, raportul expertizei medico-legale, care spune ca a murit in urma unei lovituri frontale in cap, lasa multe semne de intrebare. Domnul Beregszaszi sa ne spuna de ce alerga Maria dupa masina dumnealui cu 140 de kilometri la ora si ce cautau in Grecia“, ne-a spus, ieri, Radu Tomi, care a lasat sa se inteleaga ca va spune mult mai multe dupa ce raportul expertizei tehnice va fi cunoscut.
«Vor primi påna la ultimul banut»
De cealalta parte, nici antrenorul Mariei Cioncan nu exclude ideea unei maini criminale care sa-i fi curmat viata sportivei. „Voi vorbi si eu mai multe dupa ce raportul va fi cunoscut. Stiu de banii pe care ii imprumutase varului sau si stiu ca a si primit amenintari. Voi depune o plangere si catre Politie. Apoi, am vrut sa suport toate cheltuielile atat pentru inmormantarea Mariei, cat si pentru cea a tatalui sau. O iubeam prea mult pe Maria ca sa-i pot face vreun rau. Si acum alerg ca un disperat ca sa-i fac o statuie in satul natal, sa-i ridic o cruce din marmura la locul accidentului. Pentru asta am primit si acceptul oficialitatilor bulgare. Imi pare rau daca familia Mariei crede aceste lucruri despre mine. Daca m-as fi simtit vinovat de cel mai mic lucru care sa priveasca moartea ei, acum nu mai aveati cu cine discuta. Cum as putea lua eu ceea ce i-a apartinut fetei asteia? Din punctul meu de vedere, sa stea linistiti, au primit si vor primi totul pana la ultimul banut. Le gasisem cumparator si pentru casa din Hunedoara, dar au preferat sa apeleze la o agentie imobiliara. Apoi, au primit si asigurarea masinii de 10.200 de euro, le-am spus de toate conturile din banci“, ne-a mai spus, ieri, Stefan Beregszaszi.
Carte in memoria fostei sportive
Doi ziaristi din Bistrita Nasaud, Mariana Pop si sotul acesteia, care este patronul unei edituri, au scris o carte in care povestesc de viata Mariei din ultimii 10 ani. Pentru aceasta, ei s-au documentat atat din viata personala, dar si din cea sportiva a medaliatei olimpice de la Atena. Multe dintre date le-au fost oferite chiar de catre antrenorul Stefan Beregszaszi. Numai ca, deocamdata, acestia s-au lovit de refuzul familiei Mariei Cioncan, care nu doreste ca numele fostei sportive sa fie folosit in scopuri publicitare.
Antrenorul Luxemburgului ne vede favoriţi la calificare
“România este favorita grupei G”. Asta spunea selecţionerul Victor Piţurcă după meciul nul scos de “tricolori” sâmbătă, în faţa Olandei, chiar la Rotterdam. După victoria cu 3-0 obţinută miercuri în faţa Luxemburgului, antrenorul oaspeţilor a susţinut punctul de vedere al omologului său român. “Parcă România a jucat în 15 oameni majoritatea meciului. Este clar că România este principala favorită la câştigarea grupei”, a apreciat Guy Hellers.
Pe cât de măgulitoare este afirmaţia, pe atât nu face bine echipei naţionale. E firesc să ne bucurăm pentru rezultate, însă nu trebuie să uităm că România nu evoluează tocmai bine atunci când presiunea statutului de favorită îi apasă pe umeri.
Pe cât de măgulitoare este afirmaţia, pe atât nu face bine echipei naţionale. E firesc să ne bucurăm pentru rezultate, însă nu trebuie să uităm că România nu evoluează tocmai bine atunci când presiunea statutului de favorită îi apasă pe umeri.
Stoicikov, cara-te
Cum era si de asteptat, rusinea de rezultat de la Sofia a infuriat la culme presa bulgara, cotidianul "Meridian Match" titrind pe prima pagina: "Stoicikov, cara-te!". Dar Stoicikov nu cedeaza atit de usor. "Demisie? Duceti-va si intrebati-i pe sefii federatiei, nu pe mine!", a spus selectionerul iritat, la citeva minute dupa consumarea partidei. Publicatia "7 zile sport" l-a numit pe Stoicikov un "nefericit", considerindu-l principalul vinovat pentru jocul slab al nationalei. "Catastrofa! Rusine! Sintem idiotii Europei pentru ca suportam un asemenea antrenor. Am ajuns rusinea continentului. Dispari, nefericitule!", a scris "7 zile sport", jurnalistii criticindu-l pe Stoicikov si pentru afirmatiile rautacioase facute dupa "egalul" României cu Olanda: "Acum, românii au tot dreptul sa rida de noi. Hristo, de ce trebuia sa spui ca au aranjat meciul cu Olanda? In acest moment, ei sint fericiti, pentru ca vor merge la Euro 2008 si ne vor intreba `voi de ce ati facut blat cu Albania?`". Si "Tema Sport" a mers pe aceeasi linie: "0-0 cu Albania!!! Echipa Bulgariei a scris inca o pagina de ris in istoria sa moderna. Rusine!". Desi toata lumea ii cere "capul", Stoicikov este aparat de federatie. Vicepresedintele Iordan Lecikov a declarat ca nici nu se pune problema demiterii antrenorului, gasindu-i si o scuza fostului sau coechipier: "A jucat Stoicikov? Fotbalistii au fost pe teren, nu el". Seful cel mare, Borislav Mihailov, este linistit si nu crede ca salvarea Bulgariei este asigurata de schimbarea selectionerului: "Mai sint doua luni pina la urmatorul meci de calificare si avem destul timp
la dispozitie sa facem analize. Daca vor evolua la fel in fiecare partida, albanezii ii pot incurca atit pe români, cit si pe olandezi". La rindul sau, Hristo Stoicikov s-a aparat dind vina pe ghinion: "Am facut tot posibilul pentru a cistiga, dar nu am avut noroc".
la dispozitie sa facem analize. Daca vor evolua la fel in fiecare partida, albanezii ii pot incurca atit pe români, cit si pe olandezi". La rindul sau, Hristo Stoicikov s-a aparat dind vina pe ghinion: "Am facut tot posibilul pentru a cistiga, dar nu am avut noroc".
Razvan Florea, finalist
Razvan Florea s-a calificat, ieri, in finala probei de 200 de metri spate din cadrul Campionatelor Mondiale de Natatie.
El este primul roman care a reusit sa ajunga in ultima faza la competitia gazduita de orasul australian Melbourne. Constanteanul s-a clasat al doilea in cea de-a doua semifinala la 200 de metri spate, cu timpul de un minut, 58 de secunde si 59 de sutimi. Florea, care in serii si-a asigurat baremul pentru participarea la Jocurile Olimpice din 2008, de la Beijing, va pleca in finala de astazi cu al cincilea timp
.
El este primul roman care a reusit sa ajunga in ultima faza la competitia gazduita de orasul australian Melbourne. Constanteanul s-a clasat al doilea in cea de-a doua semifinala la 200 de metri spate, cu timpul de un minut, 58 de secunde si 59 de sutimi. Florea, care in serii si-a asigurat baremul pentru participarea la Jocurile Olimpice din 2008, de la Beijing, va pleca in finala de astazi cu al cincilea timp
.
Femeile de succes ne scot arta in lume
Din clasamentul revistei "Capital"lipsesc prozatoarele, insa domina actritele.
Pasii inainte in cariera au propulsat opt femei din lumea culturala in clasamentul femeilor de succes din Romania: actritele Luminita Gheorghiu, Dorotheea Petre si Maria Popistasu, cantareata de jazz Teodora Enache, scenograful Adriana Grand, balerina Alina Cojocaru, compozitoarea Mihaela Vosganian si poeta Denisa Comanescu.
Cele trei actrite si-au gasit pentru prima data locul intr-un astfel de top.
Alte sase femei de succes stau la granita dintre lumea culturala si domenii ca invatamant, sanatate
sau showbiz. E vorba de psihologul Aurora Liiceanu, Irina Cajal, etnolog, acum consilier diplomat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mihaela Miroiu, profesor la Facultatea de Stiinte Politice, autoarea cartii „Nepretuitele femei” (Polirom), Vera Sandor, psihanalist si autor de studii in domeniu, arhitectul Silvia Oosten, restaurator al unor muzee, precum si actrita Monica Barladeanu, legata indeosebi de lumea mondena.
Nu si-au mai gasit locul in topul de anul acesta femei de succes din 2006, ca Alexandra Maria Lara, Florina Ilis sau Simona Kessler.
Liiceanu, in „top five”
Cel mai consistent punctaj l-a adunat psihologul Aurora Liiceanu, pozitionata pe locul 5. Publica frecvent articole in reviste de cultura si ramane cel mai mediatizat psiholog din Romania. Liiceanu e pe cale sa devina o „veterana” a clasamentului, urcand de pe locul 28, cat ocupa anul trecut, in „top five”.
Balerina Alina Cojocaru, in varsta de 26 de ani, solista a Companiei Regale de Balet de la Covent Garden, a coborat de pe locul 32 pe 65. Alaturi de partenerul ei, Johann Kobborg, a dansat in ianuarie, la Teatrul National, baletul „Lectia”, dupa piesa lui Eugen Ionescu.
Denisa Comanescu, directorul editorial de la Humanitas, a urcat de pe locul 63 pe 31, dupa ce a oferit colectiei sale
, Raftul Denisei, un loc privilegiat in librarii. Numai „Memoriile unei gheise” s-a vandut anul trecut in peste 60.000 de exemplare.
Si-au mentinut reusitele din anii trecuti si interpreta de jazz Teodora Enache, partenera lui Johnny Raducanu, compozitoarea Mihaela Vosganian si scenografa Adriana Grand, care a lucrat pana acum pentru 120 de spectacole.
Dorotheea, debutanta de succes
Cele mai noi aparitii in top sunt Luminita Gheorghiu (locul 24), Dorotheea Petre (76) si Maria Popistasu (99). Rolul asistentei din „Moartea domnului Lazarescu” i-a adus Luminitei Gheorghiu al 45-lea premiu din cariera si o nesperata celebritate: trofeul pentru cea mai buna actrita intr-un rol secundar, oferit in ianuarie de Asociatia Criticilor de Film din Los Angeles.
Dorotheea Petre s-a facut cunoscuta cu rolul Evei din „Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”, in regia lui Catalin Mitulescu, care i-a adus un premiu de interpretare la Cannes, la sectiunea „Un Certain Regard”. Recent, a fost distinsa cu un trofeu Gopo pentru interpretarea din „Ryna”, in regia Ruxandrei Zenide.
Tot un film de debut, „Legaturi bolnavicioase”, al lui Tudor Giurgiu, a propulsat-o si pe Maria Popistasu. Actrita a fost selectata la Berlinala in cadrul programului „Shooting Stars”, dedicat tinerelor talente din cinema.
Cultura, In topul „Capital”
Actritele dau clasa
5 ..........Aurora Liiceanu.........................psiholog
7...........Irina Cajal...................................consilier diplomat MAE, etnolog
24 ........Luminita Gheorghiu.................actrita
31 ........Denisa Comanescu................director editorial Humanitas
54 ........Teodora Enache.......................interpreta de jazz
59 ........Adriana Grand...........................scenograf
64 ........Silvia Mihaela Oostven............arhitect, restaurator de muzee
65 ........Alina Cojocaru balerina...........Covent Garden, Londra
75 ........Mihaela Miroiu profesor...........autor de studii despre feminism
76 ........Dorotheea Petre........................actrita
81 ........Monica Barladeanu...................actrita
87 ........Mihaela Vosganian..................compozitoare
91 ........Vera Sandor psihanalist..........autor de studii in domeniu
99 ........Maria Popistasu........................actrita
Pasii inainte in cariera au propulsat opt femei din lumea culturala in clasamentul femeilor de succes din Romania: actritele Luminita Gheorghiu, Dorotheea Petre si Maria Popistasu, cantareata de jazz Teodora Enache, scenograful Adriana Grand, balerina Alina Cojocaru, compozitoarea Mihaela Vosganian si poeta Denisa Comanescu.
Cele trei actrite si-au gasit pentru prima data locul intr-un astfel de top.
Alte sase femei de succes stau la granita dintre lumea culturala si domenii ca invatamant, sanatate
sau showbiz. E vorba de psihologul Aurora Liiceanu, Irina Cajal, etnolog, acum consilier diplomat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Mihaela Miroiu, profesor la Facultatea de Stiinte Politice, autoarea cartii „Nepretuitele femei” (Polirom), Vera Sandor, psihanalist si autor de studii in domeniu, arhitectul Silvia Oosten, restaurator al unor muzee, precum si actrita Monica Barladeanu, legata indeosebi de lumea mondena.
Nu si-au mai gasit locul in topul de anul acesta femei de succes din 2006, ca Alexandra Maria Lara, Florina Ilis sau Simona Kessler.
Liiceanu, in „top five”
Cel mai consistent punctaj l-a adunat psihologul Aurora Liiceanu, pozitionata pe locul 5. Publica frecvent articole in reviste de cultura si ramane cel mai mediatizat psiholog din Romania. Liiceanu e pe cale sa devina o „veterana” a clasamentului, urcand de pe locul 28, cat ocupa anul trecut, in „top five”.
Balerina Alina Cojocaru, in varsta de 26 de ani, solista a Companiei Regale de Balet de la Covent Garden, a coborat de pe locul 32 pe 65. Alaturi de partenerul ei, Johann Kobborg, a dansat in ianuarie, la Teatrul National, baletul „Lectia”, dupa piesa lui Eugen Ionescu.
Denisa Comanescu, directorul editorial de la Humanitas, a urcat de pe locul 63 pe 31, dupa ce a oferit colectiei sale
, Raftul Denisei, un loc privilegiat in librarii. Numai „Memoriile unei gheise” s-a vandut anul trecut in peste 60.000 de exemplare.
Si-au mentinut reusitele din anii trecuti si interpreta de jazz Teodora Enache, partenera lui Johnny Raducanu, compozitoarea Mihaela Vosganian si scenografa Adriana Grand, care a lucrat pana acum pentru 120 de spectacole.
Dorotheea, debutanta de succes
Cele mai noi aparitii in top sunt Luminita Gheorghiu (locul 24), Dorotheea Petre (76) si Maria Popistasu (99). Rolul asistentei din „Moartea domnului Lazarescu” i-a adus Luminitei Gheorghiu al 45-lea premiu din cariera si o nesperata celebritate: trofeul pentru cea mai buna actrita intr-un rol secundar, oferit in ianuarie de Asociatia Criticilor de Film din Los Angeles.
Dorotheea Petre s-a facut cunoscuta cu rolul Evei din „Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”, in regia lui Catalin Mitulescu, care i-a adus un premiu de interpretare la Cannes, la sectiunea „Un Certain Regard”. Recent, a fost distinsa cu un trofeu Gopo pentru interpretarea din „Ryna”, in regia Ruxandrei Zenide.
Tot un film de debut, „Legaturi bolnavicioase”, al lui Tudor Giurgiu, a propulsat-o si pe Maria Popistasu. Actrita a fost selectata la Berlinala in cadrul programului „Shooting Stars”, dedicat tinerelor talente din cinema.
Cultura, In topul „Capital”
Actritele dau clasa
5 ..........Aurora Liiceanu.........................psiholog
7...........Irina Cajal...................................consilier diplomat MAE, etnolog
24 ........Luminita Gheorghiu.................actrita
31 ........Denisa Comanescu................director editorial Humanitas
54 ........Teodora Enache.......................interpreta de jazz
59 ........Adriana Grand...........................scenograf
64 ........Silvia Mihaela Oostven............arhitect, restaurator de muzee
65 ........Alina Cojocaru balerina...........Covent Garden, Londra
75 ........Mihaela Miroiu profesor...........autor de studii despre feminism
76 ........Dorotheea Petre........................actrita
81 ........Monica Barladeanu...................actrita
87 ........Mihaela Vosganian..................compozitoare
91 ........Vera Sandor psihanalist..........autor de studii in domeniu
99 ........Maria Popistasu........................actrita
Primul premiu romanesc pentru Norman Manea
ntr-o manifestare care constituie prima recunoastere oficiala a scriitorului Norman Manea de catre statul roman, presedintele Traian Basescu i-a acordat acestuia Ordinul "Meritul Cultural" in grad de Comandor. Festivitatea de decernare a avut loc pe 26 martie la New York, unde domnul Mihnea Motoc, ambasador al Romaniei la ONU, i-a inmanat lui Norman Manea distinctia. La ceremonie au mai participat, ca apropiati ai romanului, scriitorii Philip Roth si Orhan Pamuk si redactorul-sef al "New York Review of Books", jurnalistul
Robert Silvers.
Norman Manea a evocat, intr-o atmosfera festiva, revelatia pe care a avut-o cand, copil fiind, s-a intors din lagar: aceea ca limba romana are o forta hipnotica.
Philip Roth a spus ca Manea "are o minte atat de limpede, o pasionalitate atat de controlata de inteligenta, dar intotdeauna prezenta. El este, din perspectiva mea, un om de mare integritate si, in felul sau discret, un om de mare curaj si eruditie".
Orhan Pamuk a ales sa priveasca lucrurile dintr-un punct de vedere geografic: "Relatia lui de ura si in acelasi timp
de dragoste cu
trecutul sau, cu tara sa (…) – impartasesc aceste sentimente. Imi place ca persoana si imi place ca scriitor. Sunt foarte fericit ca i s-a acordat aceasta distinctie si sunt fericit ca Romania celebreaza talentul si productivitatea unuia dintre cei mai buni fii ai sai. Sper ca acelasi lucru sa mi se intample si mie in Turcia, in viitor".
Robert Silvers.
Norman Manea a evocat, intr-o atmosfera festiva, revelatia pe care a avut-o cand, copil fiind, s-a intors din lagar: aceea ca limba romana are o forta hipnotica.
Philip Roth a spus ca Manea "are o minte atat de limpede, o pasionalitate atat de controlata de inteligenta, dar intotdeauna prezenta. El este, din perspectiva mea, un om de mare integritate si, in felul sau discret, un om de mare curaj si eruditie".
Orhan Pamuk a ales sa priveasca lucrurile dintr-un punct de vedere geografic: "Relatia lui de ura si in acelasi timp
de dragoste cu
trecutul sau, cu tara sa (…) – impartasesc aceste sentimente. Imi place ca persoana si imi place ca scriitor. Sunt foarte fericit ca i s-a acordat aceasta distinctie si sunt fericit ca Romania celebreaza talentul si productivitatea unuia dintre cei mai buni fii ai sai. Sper ca acelasi lucru sa mi se intample si mie in Turcia, in viitor".
Peste 2 milioane de euro, investiti intr-un festival interzis snobilor
"Un Festival pentru iubitorii de muzica, nu pentru snobi". Astfel anunta organizatorii maratonul pe nume B'ESTIVAL, care va aduce la Bucuresti, intre 29 iunie si 1 iulie, grei ai muzicii de peste tot. 30 de trupe din 10 tari, 36 de ore de concert, intr-o arie de 30.000 mp. Parcarile de la Romexpo vor fi rezervate, pret de trei zile, pentru zecile de mii de fani asteptati la festival. Fidelii zonei electro, "raii" amatori de rock sau rebelii care prefera hip-hop-ul, toti vor avea ce vedea si asculta la B'ESTIVAL. De la Marilyn Manson la Faithless si Pink si de la Alice Cooper la Morcheeba si Wu Tang Clan, numele mari din industrie vor semna condica in Capitala.
Pe langa capetele de afis care vor strabate mari si tari pentru a concerta in Romania, in distributia evenimentului sunt incluse si nume neaose. Pana acum, organizatorii au batut palma cu Suie Paparude si Omul cu Sobolani, urmand sa anunte, cat de curand, si alti artisti de-ai nostri, invitati pe scenele de la Romexpo. Oricum, printre "importurile" din zonele limitrofe Romaniei se numara, firesc, Zdob si Zdub.
Daca vorbim de scene, cea principala masoara 450 mp, scena mijlocie are 300 mp, in vreme ce cortul rezervat petrecerilor de tip "Silent Disco" are o suprafata de 750 mp.
150 de muzicieni si 200 de persoane din echipele lor tehnice vor bate drumul pana la Bucuresti. Onorariile insumeaza 1,5 milioane de euro, in vreme ce productia costa alte 750.000 din moneda europeana. Datorita sprijinului financiar acordat de sponsori, pretul biletelor este semnificativ sub cel practicat la festivaluri asemanatoare organizate in Occident. Dintr-un calcul al organizatorilor a rezultat ca pretul mediu pe trupa este de 6 RON, iar "tariful" pentru o ora de muzica ajunge la doar 5 RON.
Cei care nu vor sa piarda nimic din ce se canta la Romexpo gasesc abonamente pe trei zile, la 180 RON. De altfel, se pare ca aceasta este solutia preferata pana acum de romani, fiindca din cele 6.000 de abonamente puse in vanzare au fost cumparate deja 4.500.
Nu doar muzicienii cu cariera serioasa in spate ori numele foarte populare se regasesc printre invitatii B'ESTIVAL-ului. Cei care au pus la cale evenimentul din vara s-au gandit si la viitorii artisti de succes. De aceea, va exista o scena separata rezervata tinerilor care doresc sa se afirme, sub numele de cod "Future Heroes". Aspirantii la faima pot trimite, pana pe 15 aprilie, la booking@bestival.ro, demo-uri cu care sa-si incerce norocul. Dintre acestia, 10 vor fi propunerile afisate pe site, supuse voturilor publicului si ale unui juriu de specialitate. 5 norocosi talentati vor ajunge sa cante la festival.
B'ESTIVAL este cel mai mare eveniment muzical organizat pana acum in Romania. Organizatorii promit divertisment la standard european. Judecand dupa numele de pe afis, au sanse mari sa reuseasca. Totul e ca si spectatorii sa se comporte "ca in tarile civilizate". Pentru a se evita incidentele intre adeptii genurilor muzicale diferite, la fata locului se vor afla echipele responsabililor cu securitatea. Vor avea, probabil, ceva de furca, avand in vedere faptul ca la festival se va comercializa bere si ca, in ultima seara cel putin, rockerii si rapperii vor imparti atat scena, cat si spatiul rezervat publicului.
Pe langa capetele de afis care vor strabate mari si tari pentru a concerta in Romania, in distributia evenimentului sunt incluse si nume neaose. Pana acum, organizatorii au batut palma cu Suie Paparude si Omul cu Sobolani, urmand sa anunte, cat de curand, si alti artisti de-ai nostri, invitati pe scenele de la Romexpo. Oricum, printre "importurile" din zonele limitrofe Romaniei se numara, firesc, Zdob si Zdub.
Daca vorbim de scene, cea principala masoara 450 mp, scena mijlocie are 300 mp, in vreme ce cortul rezervat petrecerilor de tip "Silent Disco" are o suprafata de 750 mp.
150 de muzicieni si 200 de persoane din echipele lor tehnice vor bate drumul pana la Bucuresti. Onorariile insumeaza 1,5 milioane de euro, in vreme ce productia costa alte 750.000 din moneda europeana. Datorita sprijinului financiar acordat de sponsori, pretul biletelor este semnificativ sub cel practicat la festivaluri asemanatoare organizate in Occident. Dintr-un calcul al organizatorilor a rezultat ca pretul mediu pe trupa este de 6 RON, iar "tariful" pentru o ora de muzica ajunge la doar 5 RON.
Cei care nu vor sa piarda nimic din ce se canta la Romexpo gasesc abonamente pe trei zile, la 180 RON. De altfel, se pare ca aceasta este solutia preferata pana acum de romani, fiindca din cele 6.000 de abonamente puse in vanzare au fost cumparate deja 4.500.
Nu doar muzicienii cu cariera serioasa in spate ori numele foarte populare se regasesc printre invitatii B'ESTIVAL-ului. Cei care au pus la cale evenimentul din vara s-au gandit si la viitorii artisti de succes. De aceea, va exista o scena separata rezervata tinerilor care doresc sa se afirme, sub numele de cod "Future Heroes". Aspirantii la faima pot trimite, pana pe 15 aprilie, la booking@bestival.ro, demo-uri cu care sa-si incerce norocul. Dintre acestia, 10 vor fi propunerile afisate pe site, supuse voturilor publicului si ale unui juriu de specialitate. 5 norocosi talentati vor ajunge sa cante la festival.
B'ESTIVAL este cel mai mare eveniment muzical organizat pana acum in Romania. Organizatorii promit divertisment la standard european. Judecand dupa numele de pe afis, au sanse mari sa reuseasca. Totul e ca si spectatorii sa se comporte "ca in tarile civilizate". Pentru a se evita incidentele intre adeptii genurilor muzicale diferite, la fata locului se vor afla echipele responsabililor cu securitatea. Vor avea, probabil, ceva de furca, avand in vedere faptul ca la festival se va comercializa bere si ca, in ultima seara cel putin, rockerii si rapperii vor imparti atat scena, cat si spatiul rezervat publicului.
Olandezii dansatori
Secventele "Aripi de ceara" (coregrafia Jirí Kylián) si "Vorbeste" (Paul Lightfoot si Sol LeŰn) impreuna cu spectacolul "Smoala si pene" (Jirí Kylián) constituie programul show-ului pe care-l va sustine Nederlands Dans Theater, pe 1 si 2 aprilie, la Opera Nationala Romana din Bucuresti, in debutul proiectului "O sarbatoare culturala. Parteneriatul Olanda-Romania", care se vrea sa fi salutul Tarilor de Jos pentru intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
La ora actuala, Nederlands Dans Theater este una dintre cele mai bune companii de dans contemporan pe plan mondial. Infiintata in 1959, compania este compusa din doua asambluri reprezentand generatii diferite de dansatori: prima alcatuita din 30 de dansatori (23-42 de ani) cu excelente calitati solistice, cea de a doua - tinerele sperante - formata din 16 dansatori (cu varste sub 23 de ani). Caracteristica tuturor dansatorilor este energia
debordanta care incendiaza orice sala de spectacol, Anders Hellström, este directorul artistic al Nederlands Dans Theater, alcatuind programele prin combinarea unor "puncte forte" din repertoriul companiei, cu creatii ale altor coregrafi recunoscuti sau tinere talente.
Nascut la Praga, JirĚ Kyliˇn s-a consacrat la scara internationala in 1978, an in care a si fost numit director artistic al Nederlands Dans Theater. In cea de a doua jumatate a anilor '80, viziunea sa artistica s-a indepartat de lirism, capatand accente abstracte si, adesea, suprarealiste, manifestate in balete. Pe langa distinctii, Kyliˇn si compania sa au primit numeroase premii in intreaga lume, dintre care diferitele premii "Angel" ale Festivalului de la Edinburgh, premiul "Sir Laurence Olivier" si premiul "Nijinsky merita o mentiune speciala. Lightfoot LeŰn ń duo-ul de coregrafi Paul Lightfoot si Sol LeŰn - a fost titularizat la Nederlands Dans Theater la inceputul sezonului 2002-2003. Paul Lightfoot (nascut in Kingsley, Cheshire, Marea Britanie) si Sol LeŰn (nascut la CŰrdoba, in Spania) s-au intalnit cu Nederlands Dans Theater I ca dansatori, in 1987. De la inceputurile colaborarii lor (1991), au creat aproape treizeci de dansuri pentru ansamblurile Nederlands Dans Theater.
Datorita caracterului international si limbajului universal al dansului, Nederlands Dans Theater ii insoteste frecvent in vizitele lor oficiale peste hotare pe Majestatea Sa Regina Beatrix si pe primul ministru.
Finantat de Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Educatiei, Culturii si Stiintei din Olanda, programul este realizat in parteneriat cu institutii si organizatii culturale romanesti, in colaborare cu Fundatia pentru Activitati Culturale Internationale (SICA) din Amsterdam si cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Culturii si Cultelor din Romania
La ora actuala, Nederlands Dans Theater este una dintre cele mai bune companii de dans contemporan pe plan mondial. Infiintata in 1959, compania este compusa din doua asambluri reprezentand generatii diferite de dansatori: prima alcatuita din 30 de dansatori (23-42 de ani) cu excelente calitati solistice, cea de a doua - tinerele sperante - formata din 16 dansatori (cu varste sub 23 de ani). Caracteristica tuturor dansatorilor este energia
debordanta care incendiaza orice sala de spectacol, Anders Hellström, este directorul artistic al Nederlands Dans Theater, alcatuind programele prin combinarea unor "puncte forte" din repertoriul companiei, cu creatii ale altor coregrafi recunoscuti sau tinere talente.
Nascut la Praga, JirĚ Kyliˇn s-a consacrat la scara internationala in 1978, an in care a si fost numit director artistic al Nederlands Dans Theater. In cea de a doua jumatate a anilor '80, viziunea sa artistica s-a indepartat de lirism, capatand accente abstracte si, adesea, suprarealiste, manifestate in balete. Pe langa distinctii, Kyliˇn si compania sa au primit numeroase premii in intreaga lume, dintre care diferitele premii "Angel" ale Festivalului de la Edinburgh, premiul "Sir Laurence Olivier" si premiul "Nijinsky merita o mentiune speciala. Lightfoot LeŰn ń duo-ul de coregrafi Paul Lightfoot si Sol LeŰn - a fost titularizat la Nederlands Dans Theater la inceputul sezonului 2002-2003. Paul Lightfoot (nascut in Kingsley, Cheshire, Marea Britanie) si Sol LeŰn (nascut la CŰrdoba, in Spania) s-au intalnit cu Nederlands Dans Theater I ca dansatori, in 1987. De la inceputurile colaborarii lor (1991), au creat aproape treizeci de dansuri pentru ansamblurile Nederlands Dans Theater.
Datorita caracterului international si limbajului universal al dansului, Nederlands Dans Theater ii insoteste frecvent in vizitele lor oficiale peste hotare pe Majestatea Sa Regina Beatrix si pe primul ministru.
Finantat de Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Educatiei, Culturii si Stiintei din Olanda, programul este realizat in parteneriat cu institutii si organizatii culturale romanesti, in colaborare cu Fundatia pentru Activitati Culturale Internationale (SICA) din Amsterdam si cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Culturii si Cultelor din Romania
Medicii de familie scot bani din buzunar pentru tratamentul pacientilor neasigurati
Absenta sistemului informatic integrat produce haos in sistemul de sanatate
Medicii de familie sunt indignati de faptul ca li s-au imputat sume retroactiv pentru pacientii decedati, dar ramasi pe listele acestora. Multi dintre doctori se afla sub urmarire penala. Totodata, medicii se plâng ca sunt nevoiti sa plateasca din buzunar pentru tratamentul
, investigatiile si spitalizarea pacientilor care si-au pierdut calitatea de asigurat.
Dupa un control al Curtii de Conturi Prahova, 360 de medici
de familie dintr-un total de 386 au fost obligati sa plateasca o suma de peste patru miliarde de lei. Banii reprezentau atat sume incasate pentru pacientii decedati, dar ramasi pe listele acestora, cat si penalitati si daune interese cerute de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Prahova. „Pentru un pacient primeam, prin 2004, cam 10.000 de lei vechi, asa ca nu stiu ce interes am fi avut sa-l pastram pe liste. Ne-am luat avocati si am dat in judecata Casa de Asigurari, iar la sfarsitul anului trecut am castigat si procesul. Astfel, s-a stabilit sa platim doar banii incasati de la Casa pentru acei pacienti morti existenti pe liste. In schimb, am solicitat plata cheltuielilor de judecata si plata de daune interese de la Casa. Noi nu avem nici o vina ca sistemul informatic din judet este catastrofal. Si acum reteaua cade tot timpul
. De suparare ca am castigat procesul, seful CJAS Prahova a sesizat Politia economica si Parchetul pentru inselaciune, fals si uz de fals. In prezent, zeci de medici de familie din judet sunt cercetati de Politie si Parchet doar pentru ca au mentinut pe liste oameni decedati. Consideram ca imputarile facute medicilor de catre CJAS au fost abuzive si absurde“, ne-a declarat dr. Simona Schnelbach, presedinte al Asociatiei Medicilor de Familie Prahova. In replica, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Prahova sustin ca nu a existat nici o plangere penala din partea institutiei. „Probabil ca Politia si Parchetul s-au autosesizat. Controlul a fost facut de Curtea de Conturi, iar Comisia Centrala de Arbitraj a decis ca medicii sa plateasca debitele, fara penalitati si daune interese. Casa Judeteana a contestat decizia Comisiei la Curtea de Apel Bucuresti. Era obligatia medicilor, la bilantul anual, sa actualizeze listele“, ne-a precizat Oana Bucur, director executiv al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Prahova.
Contractul-cadru, confuz
Una dintre marile nemultumiri ale medicilor de familie din tara este obligatia acestora de a plati medicamentele
, investigatiile si spitalizarea unui pacient neasigurat. Acestia se plang ca nu au cum sa verifice cu adevarat calitatea de asigurat a fiecarui pacient si ca este obligatia caselor de asigurari de sanatate sa tina evidenta. „In Contractul-cadru exista precizari neclare si interpretabile. In fapt, casele de asigurari trebuie sa verifice daca pacientii de pe listele noastre mai au sau nu calitatea de asigurat. Nu este normal sa le cerem bolnavilor o adeverinta in fiecare luna sau sa nu-i consultam cand vin la cabinet decat daca dovedesc calitatea de asigurat. Si chiar daca le cerem acest lucru, o adeverinta este foarte usor de falsificat. Si asa casele judetene fac epurari periodice de pe listele medicilor de familie, pe motiv ca oamenii nu au dovada de asigurati pe luna respectiva, chiar daca ei sunt, de fapt, asigurati“, a afirmat dr. Sandra Alexiu, secretar al Asociatiei Medicilor de Familie Bucuresti. Medicii de familie sustin ca inexistenta unei evidente clare a asiguratilor la nivelul CNAS si CJAS face imposibila certificarea calitatii de asigurat si incarca doctorul cu responsabilitati care nu ii apartin, ajungandu-se la situatii critice. „Cand se scot o suta-doua sute de pacienti de pe liste, veniturile cabinetelor medicilor scad. In cele mai multe cazuri, sunt persoane care lucreaza in alte localitati sau sediul firmelor se afla in alte orase, dar casele de asigurari nu transmit ca platile au fost efectuate“, ne-a declarat dr. Gheorghe Harber, presedintele Societatii Nationale de Medicina de Familie.
Medicii de familie sunt indignati de faptul ca li s-au imputat sume retroactiv pentru pacientii decedati, dar ramasi pe listele acestora. Multi dintre doctori se afla sub urmarire penala. Totodata, medicii se plâng ca sunt nevoiti sa plateasca din buzunar pentru tratamentul
, investigatiile si spitalizarea pacientilor care si-au pierdut calitatea de asigurat.
Dupa un control al Curtii de Conturi Prahova, 360 de medici
de familie dintr-un total de 386 au fost obligati sa plateasca o suma de peste patru miliarde de lei. Banii reprezentau atat sume incasate pentru pacientii decedati, dar ramasi pe listele acestora, cat si penalitati si daune interese cerute de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Prahova. „Pentru un pacient primeam, prin 2004, cam 10.000 de lei vechi, asa ca nu stiu ce interes am fi avut sa-l pastram pe liste. Ne-am luat avocati si am dat in judecata Casa de Asigurari, iar la sfarsitul anului trecut am castigat si procesul. Astfel, s-a stabilit sa platim doar banii incasati de la Casa pentru acei pacienti morti existenti pe liste. In schimb, am solicitat plata cheltuielilor de judecata si plata de daune interese de la Casa. Noi nu avem nici o vina ca sistemul informatic din judet este catastrofal. Si acum reteaua cade tot timpul
. De suparare ca am castigat procesul, seful CJAS Prahova a sesizat Politia economica si Parchetul pentru inselaciune, fals si uz de fals. In prezent, zeci de medici de familie din judet sunt cercetati de Politie si Parchet doar pentru ca au mentinut pe liste oameni decedati. Consideram ca imputarile facute medicilor de catre CJAS au fost abuzive si absurde“, ne-a declarat dr. Simona Schnelbach, presedinte al Asociatiei Medicilor de Familie Prahova. In replica, reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Prahova sustin ca nu a existat nici o plangere penala din partea institutiei. „Probabil ca Politia si Parchetul s-au autosesizat. Controlul a fost facut de Curtea de Conturi, iar Comisia Centrala de Arbitraj a decis ca medicii sa plateasca debitele, fara penalitati si daune interese. Casa Judeteana a contestat decizia Comisiei la Curtea de Apel Bucuresti. Era obligatia medicilor, la bilantul anual, sa actualizeze listele“, ne-a precizat Oana Bucur, director executiv al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Prahova.
Contractul-cadru, confuz
Una dintre marile nemultumiri ale medicilor de familie din tara este obligatia acestora de a plati medicamentele
, investigatiile si spitalizarea unui pacient neasigurat. Acestia se plang ca nu au cum sa verifice cu adevarat calitatea de asigurat a fiecarui pacient si ca este obligatia caselor de asigurari de sanatate sa tina evidenta. „In Contractul-cadru exista precizari neclare si interpretabile. In fapt, casele de asigurari trebuie sa verifice daca pacientii de pe listele noastre mai au sau nu calitatea de asigurat. Nu este normal sa le cerem bolnavilor o adeverinta in fiecare luna sau sa nu-i consultam cand vin la cabinet decat daca dovedesc calitatea de asigurat. Si chiar daca le cerem acest lucru, o adeverinta este foarte usor de falsificat. Si asa casele judetene fac epurari periodice de pe listele medicilor de familie, pe motiv ca oamenii nu au dovada de asigurati pe luna respectiva, chiar daca ei sunt, de fapt, asigurati“, a afirmat dr. Sandra Alexiu, secretar al Asociatiei Medicilor de Familie Bucuresti. Medicii de familie sustin ca inexistenta unei evidente clare a asiguratilor la nivelul CNAS si CJAS face imposibila certificarea calitatii de asigurat si incarca doctorul cu responsabilitati care nu ii apartin, ajungandu-se la situatii critice. „Cand se scot o suta-doua sute de pacienti de pe liste, veniturile cabinetelor medicilor scad. In cele mai multe cazuri, sunt persoane care lucreaza in alte localitati sau sediul firmelor se afla in alte orase, dar casele de asigurari nu transmit ca platile au fost efectuate“, ne-a declarat dr. Gheorghe Harber, presedintele Societatii Nationale de Medicina de Familie.
Salarii mai mari pentru angajatii mici
Dupa salariile managerilor, vor incepe sa creasca si cele ale personalului cu functii medii si joase, anticipeaza specialistii in resurse umane. Insa vor creste si pretentiile.
In prezent, piata fortei de munca din Romania trece printr-o perioada de haos ca urmare a cresterii economice, concretizata prin diferente foarte mari intre salariile pentru pozitiile de mijloc si joase, care sint de 30-40% din standardul UE, si salariile pozitiilor de top care uneori intrec media UE, potrivit Human Capital Solutions (HCS). Insa, in viitor, nivelul salariilor se va echilibra, o data cu scaderea cererilor de angajare ale companiilor, iar Romania va avea pe piata forta de munca bine pregatita, tineri si manageri experimentati.
In plus
, Romania ar trebui sa-si orienteze politica si asupra aducerii inapoi in tara a creierelor care au emigrat, dar si asupra consilierii si indrumarii corecte ale celor care absolva invatamintul romanesc.
Acestea sint citeva dintre concluziile specialistilor in resurse umane prezenti, ieri, la seminarul cu tema „Piata fortei de munca sub presiunea angajatilor“, care a incercat sa raspunda la intrebarea daca poate fi echilibrat raportul intre cerere si oferta pe piata fortei de munca.
Fidelitate si diplome
Sotiris Karagkiozidis, fondator si Managing Partner la HCS, a declarat ca, daca salariile pentru pozitiile middle si low sint mici in Romania, exista o marja foarte mare intre aceleasi pozitii din cadrul aceleiasi companii, dind exemplul retailului, unde exista diferente si de 130%. Insa, in opinia sa, in viitorul apropiat aceste marje se vor reduce, cel putin la nivelul multinationalelor si al companiilor locale mari. In plus, „salariile de la nivelul middle si low se vor apropia de nivelul celor din Uniunea Europeana, inregistrind o crestere in urmatorii doi-trei ani“.
In acelasi timp
, companiile vor fi mai pretentioase, a adaugat Karagkiozidis, si vor cere specializari universitare si diplome de specializare inclusiv pentru posturile de mijloc si chiar mai jos.
La fel de importanta va fi si fidelitatea angajatilor, pentru ca „schimbarea locului de munca des, pentru mai multi bani, nu va mai fi considerata o explicatie plauzibila“, a explicat managerul.
* Politica pentru creiere
O alta masura propusa de specialistii in resurse umane a fost si aducerea in tara a romanilor emigrati, potrivit Cameliei Cringus, vicepresedinte Resurse Umane la Rompetrol Group, care spune ca ei au repatriat in doua luni cinci specialisti romani. In plus, spune Cringus, „in loc sa asteptam ca invatamintul sa ne pregateasca oamenii, a venit timpul ca aceia din business sa colaboreze cu universitatile“, pentru ca studentii in ani terminali trebuie orientati sa nu mai alerge dupa salarii sau joburi in afara. Parere impartasita si de reprezentantii Manpower Romania, care sustin ca tinerii romani sint orientati gresit si ca exista un deficit de competente si de talente in Romania.
In prezent, piata fortei de munca din Romania trece printr-o perioada de haos ca urmare a cresterii economice, concretizata prin diferente foarte mari intre salariile pentru pozitiile de mijloc si joase, care sint de 30-40% din standardul UE, si salariile pozitiilor de top care uneori intrec media UE, potrivit Human Capital Solutions (HCS). Insa, in viitor, nivelul salariilor se va echilibra, o data cu scaderea cererilor de angajare ale companiilor, iar Romania va avea pe piata forta de munca bine pregatita, tineri si manageri experimentati.
In plus
, Romania ar trebui sa-si orienteze politica si asupra aducerii inapoi in tara a creierelor care au emigrat, dar si asupra consilierii si indrumarii corecte ale celor care absolva invatamintul romanesc.
Acestea sint citeva dintre concluziile specialistilor in resurse umane prezenti, ieri, la seminarul cu tema „Piata fortei de munca sub presiunea angajatilor“, care a incercat sa raspunda la intrebarea daca poate fi echilibrat raportul intre cerere si oferta pe piata fortei de munca.
Fidelitate si diplome
Sotiris Karagkiozidis, fondator si Managing Partner la HCS, a declarat ca, daca salariile pentru pozitiile middle si low sint mici in Romania, exista o marja foarte mare intre aceleasi pozitii din cadrul aceleiasi companii, dind exemplul retailului, unde exista diferente si de 130%. Insa, in opinia sa, in viitorul apropiat aceste marje se vor reduce, cel putin la nivelul multinationalelor si al companiilor locale mari. In plus, „salariile de la nivelul middle si low se vor apropia de nivelul celor din Uniunea Europeana, inregistrind o crestere in urmatorii doi-trei ani“.
In acelasi timp
, companiile vor fi mai pretentioase, a adaugat Karagkiozidis, si vor cere specializari universitare si diplome de specializare inclusiv pentru posturile de mijloc si chiar mai jos.
La fel de importanta va fi si fidelitatea angajatilor, pentru ca „schimbarea locului de munca des, pentru mai multi bani, nu va mai fi considerata o explicatie plauzibila“, a explicat managerul.
* Politica pentru creiere
O alta masura propusa de specialistii in resurse umane a fost si aducerea in tara a romanilor emigrati, potrivit Cameliei Cringus, vicepresedinte Resurse Umane la Rompetrol Group, care spune ca ei au repatriat in doua luni cinci specialisti romani. In plus, spune Cringus, „in loc sa asteptam ca invatamintul sa ne pregateasca oamenii, a venit timpul ca aceia din business sa colaboreze cu universitatile“, pentru ca studentii in ani terminali trebuie orientati sa nu mai alerge dupa salarii sau joburi in afara. Parere impartasita si de reprezentantii Manpower Romania, care sustin ca tinerii romani sint orientati gresit si ca exista un deficit de competente si de talente in Romania.
Subvenţia pentru locuinţele tinerilor este "pur fictivă"
Executivul a aprobat o ordonanţă complet inutilă privind mărirea la 545 lei a cuantumului veniturilor pentru tinerii care doresc să primească subvenţia de 30 la sută pentru locuinţă
Până şi iniţiatorul modificării legislative, Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, recunoaşte că ordonanţa este complet inutilă, din cauza criteriilor controversate care se menţin în Legea 114/1996. „Acea subvenţie este pur fictivă", a precizat ministrul delegat din MTCT.
Chiar dacă a participat la elaborarea şi votarea ordonanţei respective, Borbely se declară convins de inutilitatea legii menţionate. „Vom modifica legislaţia privind locuinţele cât de curând. În sensul că beneficiarii noului pachet de legi privind spaţiul locativ să fie cu adevărat cei care au nevoie", promite ministrul delegat de la MTCT.
În urma şedinţei de guvern de luni, subvenţia de stat pentru cumpărarea de locuinţe în anul 2007, alocată potrivit Legii locuinţei 114/1996, se acordă astfel: 30% din valoarea casei, pentru persoanele care au un venit mediu net lunar pe membru de familie de până la 545 de lei; 20%, pentru venituri între 546 şi 629 de lei; 10%, pentru cele între 630 şi 661 de lei şi 5%, pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins între 662 şi 745 de lei.
Bătaie de joc legislativă
Pentru a arăta că Legea 114/1996 este o aberaţie, să presupunem că o pereche de tineri căsătoriţi, ambii cu vârste sub 35 de ani, deţin un teren – moştenire, donaţie. Chiar şi aşa, cuantumul venitului solicitat pentru subvenţie nu le permite să obţină un credit ipotecar pentru construirea unei locuinţe, pentru că salariile le sunt prea mici. Presupunând că vreo bancă le-ar acorda totuşi împrumutul pentru construirea unei case modeste pe acest teren, ratele s-ar dovedi de-a dreptul zdrobitoare. Exemplificând, la o sumă de 50.000 de euro cu doar 6% dobândă anuală, pe o perioadă de 20 ani, rata lunară ar fi de peste 400 de euro, respectiv 1.360 de RON. Practic, mai mult decât venitul solicitat pentru subvenţie!
Aceeaşi situaţie este şi în mediul rural, numai că mult mai dramatică. Poate sunt mai multe şanse ca primăriile să identifice terenuri care pot avea ca destinaţie teren pentru construcţia de locuinţe. Dar veniturile tinerilor de la sat sunt net inferioare celor de la oraş.
Număr mic de cereri
Doar câteva zeci de astfel de cereri există, în momentul de faţă, la nivel de Capitală. La nivel de ţară, sunt câteva sute. La Primăria Sectorului 1, erau înregistrate până în această săptămână numai şapte. Cu tot cu cele de anul trecut. Pentru că legea menţionată este total anapoda, ea favorinzându-i exact pe solicitanţii care nu au nevoie de subvenţia între 5 şi 30%, menţionată în Legea 114/1996. „O condiţie eliminatorie este proprietatea asupra terenului pe care tinerii şi-au construit casa. La preţurile actuale, acum un metru de teren costă mult mai mult decât un metru pătrat construit! Aşa că este foarte greu de crezut că persoanele cărora li se adresează legea să-şi poată permite o achiziţie de sute de mii de euro. Sau, în cazul în care solicitanţii nu deţin un teren, primăriile trebuie să-l identifice şi să-l pună la dispoziţia acestora. Or, după cum bine se ştie, în urma retrocedărilor n-a mai rămas teren la dispoziţia primăriilor, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară", precizează Andrei Chiliman, primarul sectorului 1. El nu vede o soluţie în achiziţionarea de locuinţe de pe piaţa liberă. „Ofertele primite la Primăria Capitalei depăşesc limita bunului-simţ. Pentru un apartament de trei camere, cu o suprafaţă de 90 mp, aflat într-un bloc construit cu mult înainte de 1990, se cer între 130.000 şi 140.000 de euro! Adică 1.300-1.400 euro pe metru pătrat construit! În timp
ce costul pentru un metru pătrat construit în blocurile ANL nu depăşeşte 700 euro", a constatat Chiliman.
Până şi iniţiatorul modificării legislative, Laszlo Borbely, ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, recunoaşte că ordonanţa este complet inutilă, din cauza criteriilor controversate care se menţin în Legea 114/1996. „Acea subvenţie este pur fictivă", a precizat ministrul delegat din MTCT.
Chiar dacă a participat la elaborarea şi votarea ordonanţei respective, Borbely se declară convins de inutilitatea legii menţionate. „Vom modifica legislaţia privind locuinţele cât de curând. În sensul că beneficiarii noului pachet de legi privind spaţiul locativ să fie cu adevărat cei care au nevoie", promite ministrul delegat de la MTCT.
În urma şedinţei de guvern de luni, subvenţia de stat pentru cumpărarea de locuinţe în anul 2007, alocată potrivit Legii locuinţei 114/1996, se acordă astfel: 30% din valoarea casei, pentru persoanele care au un venit mediu net lunar pe membru de familie de până la 545 de lei; 20%, pentru venituri între 546 şi 629 de lei; 10%, pentru cele între 630 şi 661 de lei şi 5%, pentru un venit mediu net lunar pe membru de familie cuprins între 662 şi 745 de lei.
Bătaie de joc legislativă
Pentru a arăta că Legea 114/1996 este o aberaţie, să presupunem că o pereche de tineri căsătoriţi, ambii cu vârste sub 35 de ani, deţin un teren – moştenire, donaţie. Chiar şi aşa, cuantumul venitului solicitat pentru subvenţie nu le permite să obţină un credit ipotecar pentru construirea unei locuinţe, pentru că salariile le sunt prea mici. Presupunând că vreo bancă le-ar acorda totuşi împrumutul pentru construirea unei case modeste pe acest teren, ratele s-ar dovedi de-a dreptul zdrobitoare. Exemplificând, la o sumă de 50.000 de euro cu doar 6% dobândă anuală, pe o perioadă de 20 ani, rata lunară ar fi de peste 400 de euro, respectiv 1.360 de RON. Practic, mai mult decât venitul solicitat pentru subvenţie!
Aceeaşi situaţie este şi în mediul rural, numai că mult mai dramatică. Poate sunt mai multe şanse ca primăriile să identifice terenuri care pot avea ca destinaţie teren pentru construcţia de locuinţe. Dar veniturile tinerilor de la sat sunt net inferioare celor de la oraş.
Număr mic de cereri
Doar câteva zeci de astfel de cereri există, în momentul de faţă, la nivel de Capitală. La nivel de ţară, sunt câteva sute. La Primăria Sectorului 1, erau înregistrate până în această săptămână numai şapte. Cu tot cu cele de anul trecut. Pentru că legea menţionată este total anapoda, ea favorinzându-i exact pe solicitanţii care nu au nevoie de subvenţia între 5 şi 30%, menţionată în Legea 114/1996. „O condiţie eliminatorie este proprietatea asupra terenului pe care tinerii şi-au construit casa. La preţurile actuale, acum un metru de teren costă mult mai mult decât un metru pătrat construit! Aşa că este foarte greu de crezut că persoanele cărora li se adresează legea să-şi poată permite o achiziţie de sute de mii de euro. Sau, în cazul în care solicitanţii nu deţin un teren, primăriile trebuie să-l identifice şi să-l pună la dispoziţia acestora. Or, după cum bine se ştie, în urma retrocedărilor n-a mai rămas teren la dispoziţia primăriilor, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară", precizează Andrei Chiliman, primarul sectorului 1. El nu vede o soluţie în achiziţionarea de locuinţe de pe piaţa liberă. „Ofertele primite la Primăria Capitalei depăşesc limita bunului-simţ. Pentru un apartament de trei camere, cu o suprafaţă de 90 mp, aflat într-un bloc construit cu mult înainte de 1990, se cer între 130.000 şi 140.000 de euro! Adică 1.300-1.400 euro pe metru pătrat construit! În timp
ce costul pentru un metru pătrat construit în blocurile ANL nu depăşeşte 700 euro", a constatat Chiliman.
Sindicatele din alimentatie nu vor paine cu fier si acid folic
Exista suspiciunea ca in spatele initiativei ar sta interese legate de importul de utilaje
Dragos Frumosu, liderul Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), dezaproba comercializarea painii cu fier si acid
folic catre toata populatia, pe motiv ca un aport crescut al acestor substante ar putea duce la boli
de ficat, rinichi
sau la dezvoltarea celulelor cancerigene. "Romania, in 2007, are o populatie anemica. Suntem de acord sa se comercializeze paine cu fier, dar ca un sortiment, nu sa fie obligatorie pentru toti consumatorii. Femeile insarcinate sunt monitorizate pe parcursul sarcinii si pot compensa deficitul de fier prin prescriptie medicala, iar copiii sub doi ani nu sunt mari consumatori de paine", a declarat Frumosu.
Acesta sustine ca in spatele masurii s-ar afla si unele interese financiare, deoarece de pe urma importului de utilaje necesare producerii acestui sortiment s-ar castiga bani frumosi. "In Romania exista 3.450 de mori si toate ar trebui dotate cu dozatoare si malaxoare pentru dozarea cantitatii de fier si acid folic. Investitia minima e de 10.000 de euro, ceea ce inseamna 35 de milioane de euro", a explicat liderul de sindicat. "Cei care sustin acest proiect - Ministerul Sanatatii, prin directorul Costina Rodica, Institutul de Sanatate
Publica, prin doctorul Mioara Predescu, si, culmea, unul dintre patronate, Anamob, al domnului Viorel Marin, au finalizat proiectul cu o vizita in Statele Unite.
Aceasta vizita, care avea ca tema informarea si specializarea oamenilor din panificatie, s-a concretizat printr-o vizita la foarte multe fabrici care produceau dozatoare si malaxoare", a acuzat Dragos Frumosu. El a adaugat ca varianta importului de paine din tarile vecine, vehiculata ca o alternativa in cazul in care masura Ministerului Sanatatii ar intra in vigoare, reprezinta "o crima, un atentat la sanatatea populatiei Romaniei".
Dragos Frumosu, liderul Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA), dezaproba comercializarea painii cu fier si acid
folic catre toata populatia, pe motiv ca un aport crescut al acestor substante ar putea duce la boli
de ficat, rinichi
sau la dezvoltarea celulelor cancerigene. "Romania, in 2007, are o populatie anemica. Suntem de acord sa se comercializeze paine cu fier, dar ca un sortiment, nu sa fie obligatorie pentru toti consumatorii. Femeile insarcinate sunt monitorizate pe parcursul sarcinii si pot compensa deficitul de fier prin prescriptie medicala, iar copiii sub doi ani nu sunt mari consumatori de paine", a declarat Frumosu.
Acesta sustine ca in spatele masurii s-ar afla si unele interese financiare, deoarece de pe urma importului de utilaje necesare producerii acestui sortiment s-ar castiga bani frumosi. "In Romania exista 3.450 de mori si toate ar trebui dotate cu dozatoare si malaxoare pentru dozarea cantitatii de fier si acid folic. Investitia minima e de 10.000 de euro, ceea ce inseamna 35 de milioane de euro", a explicat liderul de sindicat. "Cei care sustin acest proiect - Ministerul Sanatatii, prin directorul Costina Rodica, Institutul de Sanatate
Publica, prin doctorul Mioara Predescu, si, culmea, unul dintre patronate, Anamob, al domnului Viorel Marin, au finalizat proiectul cu o vizita in Statele Unite.
Aceasta vizita, care avea ca tema informarea si specializarea oamenilor din panificatie, s-a concretizat printr-o vizita la foarte multe fabrici care produceau dozatoare si malaxoare", a acuzat Dragos Frumosu. El a adaugat ca varianta importului de paine din tarile vecine, vehiculata ca o alternativa in cazul in care masura Ministerului Sanatatii ar intra in vigoare, reprezinta "o crima, un atentat la sanatatea populatiei Romaniei".
Mersul pe jos, secretul tineretii
O plimbare zilnica tine inima sanatoasa
si creierul in forma.
Mersul pe jos reduce riscul de boli de inima, cancer, osteoporoza si diabet, sustin cercetatorii americani citati de publicatia „The Guardian”. In plus, o plimbare zilnica imbunatateste memoria varstnicilor, ferindu-i de Alzheimer sau dementa.
Efectele pozitive ale mersului pe jos nu se opresc aici. Acesta alunga pofta de tigari a celor care vor sa renunte la tutun si scade simptomele sevrajului, mai spun specialistii. Pentru ca rezultatele sa fie cat mai bune, expertii va sfatuiesc sa mergeti pe suprafete cu nisip, iarba sau chiar pe cele pietroase.
Minte ascutita
Zece minute de mers pe zi pot taia semnificativ pofta de a fuma celor care incearca sa renunte la tigari, arata un studiu realizat de cercetatori de la University of Exeter (UK) si publicat in „Addiction Journal”. „Exercitiile moderate ar trebui recomandate ca tratament
adjuvant pentru a indeparta dorinta de a fuma si simptomele sevrajului”, afirma Adrian Taylor, coordonatorul studiului.
Mersul pe jos imbunatateste inclusiv agilitatea mintii, indica o alta cercetare
realizata de oamenii de stiinta de la University of Illinois (SUA) pe un grup de persoane in varsta. Asemanator cu exercitiile de aerobic, mersul pe jos oxigeneaza creierul si imbunatateste fluxul sanguin catre creier.
Efectele plimbarilor zilnice nu se opresc aici, acestea imbunatatind inclusiv memoria. Un studiu realizat pe un esantion de peste 2.200 de barbati americani si japonezi, cu varste intre 71 si 93 de ani, a aratat ca varstnicii sedentari sau cei care merg aproximativ jumatate de kilometru pe zi prezinta un risc de aproape doua ori mai ridicat de a dezvolta dementa sau boala Alzheimer comparativ cu cei care parcurg zilnic peste trei kilometri.
Colesterol
scazut si mai putine kilograme
Cercetatorii sustin ca mersul rapid ajuta la prevenirea mai multor boli, precum cancerul
sau diabetul. Specialistii de la National Osteoporosis Society sustin ca aceasta activitate zilnica ajuta si la intarirea oaselor.
„Mersul pe jos este activitatea ideala pentru a va proteja impotriva bolilor de inima”, completeaza Nicki Cooper, seful departamentului de educatie si informatii medicale de la British Heart Foundation. In plus, cercetatorii de la University of Colorado (SUA) au descoperit ca plimbarile zilnice scad nivelul colesterolului si previn imbolnavirea arterelor periferice.
Mersul pe jos va ajuta inclusiv sa slabiti. Cercetatorii de la University of Pittsburgh (SUA) au descoperit ca persoanele supraponderale care au mers intre 30 si 60 de minute pe zi au pierdut mai mult de trei kilograme in 18 luni, chiar daca nu au mai facut nicio modificare in regimul lor de viata.
Un alt studiu efectuat de cercetatori de la University of North Carolina (SUA) a indicat ca acei care au mers cel putin patru ore pe zi au slabit in jur de patru kilograme fata de cei care nu au facut deloc miscare.
Mergeti pe iarba, nisip sau suprafete pietruite
Toate aceste efecte asupra sanatatii sunt date de faptul ca mersul pe jos solicita aproximativ aceiasi muschi ca si alergatul si are avantajul ca reduce considerabil riscul de a leza articulatiile.
Daca alegeti sa mergeti pe suprafete mai fine precum noroiul, nisipul sau iarba, veti consuma mai multa energie, mai spun expertii. Explicatia este ca, spre deosebire de suprafetele asfaltate, daca mergeti pe cele fine, de fiecare data cand veti calca, piciorul va lasa o adancitura, iar muschii vor fi solicitati mai mult pentru a face pasul urmator.
Efectele asupra sanatatii vor fi insa si mai mari daca veti alege suprafetele pietruite. Cercetatorii de la Oregon Research Institute au demonstrat ca acest lucru ajuta la reducerea presiunii sangelui. In plus, unii specialisti mai spun ca suprafetele accidentate stimuleaza anumite puncte din talpa, ceea ce imbunatateste presiunea sangelui.
Ponturi
Optati pentru adidasi cu talpa flexibila
Pentru ca rezultatele sa fie cat mai bune, specialistii va sfatuiesc sa fiti atent la tehnica de mers. Tineti bratele pe langa corp, trageti-va abdomenul pentru ca muschii inimii sa lucreze.
Priviti inainte pe o distanta de cinci-sase metri si relaxati muschii umerilor. Indoiti coatele la 90 de grade. Faceti un pas inainte cu piciorul drept si miscati bratul opus.
Specialistii va mai recomanda ca, atunci cand mergeti, sa nu purtati adidasii cu care alergati de obicei. Alegeti mai bine incaltaminte potrivita pentru mers, cu talpa flexibila pe care o puteti gasi in magazinele specializate pe articole sportive.
si creierul in forma.
Mersul pe jos reduce riscul de boli de inima, cancer, osteoporoza si diabet, sustin cercetatorii americani citati de publicatia „The Guardian”. In plus, o plimbare zilnica imbunatateste memoria varstnicilor, ferindu-i de Alzheimer sau dementa.
Efectele pozitive ale mersului pe jos nu se opresc aici. Acesta alunga pofta de tigari a celor care vor sa renunte la tutun si scade simptomele sevrajului, mai spun specialistii. Pentru ca rezultatele sa fie cat mai bune, expertii va sfatuiesc sa mergeti pe suprafete cu nisip, iarba sau chiar pe cele pietroase.
Minte ascutita
Zece minute de mers pe zi pot taia semnificativ pofta de a fuma celor care incearca sa renunte la tigari, arata un studiu realizat de cercetatori de la University of Exeter (UK) si publicat in „Addiction Journal”. „Exercitiile moderate ar trebui recomandate ca tratament
adjuvant pentru a indeparta dorinta de a fuma si simptomele sevrajului”, afirma Adrian Taylor, coordonatorul studiului.
Mersul pe jos imbunatateste inclusiv agilitatea mintii, indica o alta cercetare
realizata de oamenii de stiinta de la University of Illinois (SUA) pe un grup de persoane in varsta. Asemanator cu exercitiile de aerobic, mersul pe jos oxigeneaza creierul si imbunatateste fluxul sanguin catre creier.
Efectele plimbarilor zilnice nu se opresc aici, acestea imbunatatind inclusiv memoria. Un studiu realizat pe un esantion de peste 2.200 de barbati americani si japonezi, cu varste intre 71 si 93 de ani, a aratat ca varstnicii sedentari sau cei care merg aproximativ jumatate de kilometru pe zi prezinta un risc de aproape doua ori mai ridicat de a dezvolta dementa sau boala Alzheimer comparativ cu cei care parcurg zilnic peste trei kilometri.
Colesterol
scazut si mai putine kilograme
Cercetatorii sustin ca mersul rapid ajuta la prevenirea mai multor boli, precum cancerul
sau diabetul. Specialistii de la National Osteoporosis Society sustin ca aceasta activitate zilnica ajuta si la intarirea oaselor.
„Mersul pe jos este activitatea ideala pentru a va proteja impotriva bolilor de inima”, completeaza Nicki Cooper, seful departamentului de educatie si informatii medicale de la British Heart Foundation. In plus, cercetatorii de la University of Colorado (SUA) au descoperit ca plimbarile zilnice scad nivelul colesterolului si previn imbolnavirea arterelor periferice.
Mersul pe jos va ajuta inclusiv sa slabiti. Cercetatorii de la University of Pittsburgh (SUA) au descoperit ca persoanele supraponderale care au mers intre 30 si 60 de minute pe zi au pierdut mai mult de trei kilograme in 18 luni, chiar daca nu au mai facut nicio modificare in regimul lor de viata.
Un alt studiu efectuat de cercetatori de la University of North Carolina (SUA) a indicat ca acei care au mers cel putin patru ore pe zi au slabit in jur de patru kilograme fata de cei care nu au facut deloc miscare.
Mergeti pe iarba, nisip sau suprafete pietruite
Toate aceste efecte asupra sanatatii sunt date de faptul ca mersul pe jos solicita aproximativ aceiasi muschi ca si alergatul si are avantajul ca reduce considerabil riscul de a leza articulatiile.
Daca alegeti sa mergeti pe suprafete mai fine precum noroiul, nisipul sau iarba, veti consuma mai multa energie, mai spun expertii. Explicatia este ca, spre deosebire de suprafetele asfaltate, daca mergeti pe cele fine, de fiecare data cand veti calca, piciorul va lasa o adancitura, iar muschii vor fi solicitati mai mult pentru a face pasul urmator.
Efectele asupra sanatatii vor fi insa si mai mari daca veti alege suprafetele pietruite. Cercetatorii de la Oregon Research Institute au demonstrat ca acest lucru ajuta la reducerea presiunii sangelui. In plus, unii specialisti mai spun ca suprafetele accidentate stimuleaza anumite puncte din talpa, ceea ce imbunatateste presiunea sangelui.
Ponturi
Optati pentru adidasi cu talpa flexibila
Pentru ca rezultatele sa fie cat mai bune, specialistii va sfatuiesc sa fiti atent la tehnica de mers. Tineti bratele pe langa corp, trageti-va abdomenul pentru ca muschii inimii sa lucreze.
Priviti inainte pe o distanta de cinci-sase metri si relaxati muschii umerilor. Indoiti coatele la 90 de grade. Faceti un pas inainte cu piciorul drept si miscati bratul opus.
Specialistii va mai recomanda ca, atunci cand mergeti, sa nu purtati adidasii cu care alergati de obicei. Alegeti mai bine incaltaminte potrivita pentru mers, cu talpa flexibila pe care o puteti gasi in magazinele specializate pe articole sportive.
CO a început cu stângul
Ilie Teleşcu mai rămâne stăpân în Dealul Schinoasei
Ieri, a avut loc şedinţa Consiliului de Observatori al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, la care urma să fie aleasă conducerea acesteia. Zic urma, pentru că n-a fost să fie.
În debutul şedinţei, V. Ioniţă a declarat că unul dintre membrii consiliului, Igor Munteanu, care n-a fost informat la timp
, se află într-o delegaţie peste hotare, şi, indiferent de faptul dacă va avea loc sau nu şedinţa, ea va fi contestată, iar noua conducere va fi considerată aleasă în mod nelegal. Până la sosirea acestuia, s-a purces la audierea programelor candidaţilor la funcţiile de preşedinte al companiei şi a celor doi directori ai TRM. Amintim că, în ajun, a avut loc audierea „publică” a programelor candidaţilor, la care presa n-a fost invitată. Tot atunci, Vlad Ţurcanu şi-a retras candidatura de la postul de director al Radiodifuziunii.
După ce au fost audiaţi şapte candidaţi, s-a constatat că, de fapt, şedinţa este una nelegală şi nu se desfăşoară în conformitate cu art. 60, p. 7 al Codului Audiovizualului. Astfel, programele candidaţilor n-au fost făcute publice, iar CO nu le-a pus pe un site aparte, ca să le cunoască mai multă lume. În plus
, CO nu şi-a definitivat propriul regulament, în baza căruia activează. În cele din urmă, s-a hotărât ca noul CO să-şi ia o pauză pentru a-şi face ordine în propria gospodărie şi să se revină mai târziu la alegerea conducerii Companiei.
Ieri, a avut loc şedinţa Consiliului de Observatori al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, la care urma să fie aleasă conducerea acesteia. Zic urma, pentru că n-a fost să fie.
În debutul şedinţei, V. Ioniţă a declarat că unul dintre membrii consiliului, Igor Munteanu, care n-a fost informat la timp
, se află într-o delegaţie peste hotare, şi, indiferent de faptul dacă va avea loc sau nu şedinţa, ea va fi contestată, iar noua conducere va fi considerată aleasă în mod nelegal. Până la sosirea acestuia, s-a purces la audierea programelor candidaţilor la funcţiile de preşedinte al companiei şi a celor doi directori ai TRM. Amintim că, în ajun, a avut loc audierea „publică” a programelor candidaţilor, la care presa n-a fost invitată. Tot atunci, Vlad Ţurcanu şi-a retras candidatura de la postul de director al Radiodifuziunii.
După ce au fost audiaţi şapte candidaţi, s-a constatat că, de fapt, şedinţa este una nelegală şi nu se desfăşoară în conformitate cu art. 60, p. 7 al Codului Audiovizualului. Astfel, programele candidaţilor n-au fost făcute publice, iar CO nu le-a pus pe un site aparte, ca să le cunoască mai multă lume. În plus
, CO nu şi-a definitivat propriul regulament, în baza căruia activează. În cele din urmă, s-a hotărât ca noul CO să-şi ia o pauză pentru a-şi face ordine în propria gospodărie şi să se revină mai târziu la alegerea conducerii Companiei.
Suedia va continua sustinerea democratizarii noastre
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a intilnit cu ministrul pentru Dezvoltare Internationala si Cooperare al Regatului Suediei, Gunilla Carlsson, aflata in fruntea unei delegatii in vizita de lucru in tara noastra.
Vladimir Voronin a salutat prezenta delegatiei guvernamentale suedeze la Chisinau, remarcind cu satisfactie interesul sporit manifestat de catre Regatul Suediei fata de Republica Moldova. Seful statului a apreciat faptul ca Suedia este unul din cei mai importanti donatori bilaterali ai Moldovei.
Vladimir Voronin a precizat ca, prin intermediul Agentiei Suedeze de Dezvoltare Internationala (SIDA), Guvernul Suediei a finantat realizarea in Republica Moldova a 88 de proiecte, dintre care 68 sint incheiate, iar 20 se afla in proces de implementare. Domeniile principale de asistenta vizeaza drepturile omului, buna administrare
a sectorului social, consolidarea competitivitatii in sectorul rural, reducerea vulnerabilitatii in sfera energetica, infrastructura, transportul, dezvoltarea sectorului privat.
Presedintele a mai mentionat ca activitatea SIDA in Republica Moldova se caracterizeaza printr-o transparenta, flexibilitate si deschidere spre cooperare.
Seful statului a exprimat gratitudine partii suedeze pentru sprijinul oferit, pentru receptivitatea si operativitatea manifestate in acordarea de asistenta. Presedintele a multumit, de asemenea, autoritatilor suedeze pentru adoptarea recenta de catre Guvernul Suediei, a Strategiei de cooperare cu Republica Moldova pentru perioada 2007-2010, Moldova fiind unicul stat pentru care a fost adoptata Strategia si sporit volumul asistentei financiare.
La rindul sau, ministrul pentru Dezvoltare Internationala al Regatului Suediei a subliniat
ca autoritatile de la Stockholm vor sustine si in continuare procesul de reforme democratice aflate in derulare in tara noastra. Gunilla Carlsson a declarat ca Regatul Suediei sprijina aspiratiile de integrare europeana a Republicii Moldova, mentionind ca cele doua state pot avea un viitor comun in Europa unita.
In cursul intrevederii a fost subliniat interesul reciproc pentru extinderea si aprofundarea cooperarii bilaterale pe multiple planuri, exprimindu-se convingerea ca apropiata vizita a presedintelui Republicii Moldova in Regatul Suediei va contribui la impulsionarea raporturilor dintre cele doua tari in diverse domenii.
Vladimir Voronin a salutat prezenta delegatiei guvernamentale suedeze la Chisinau, remarcind cu satisfactie interesul sporit manifestat de catre Regatul Suediei fata de Republica Moldova. Seful statului a apreciat faptul ca Suedia este unul din cei mai importanti donatori bilaterali ai Moldovei.
Vladimir Voronin a precizat ca, prin intermediul Agentiei Suedeze de Dezvoltare Internationala (SIDA), Guvernul Suediei a finantat realizarea in Republica Moldova a 88 de proiecte, dintre care 68 sint incheiate, iar 20 se afla in proces de implementare. Domeniile principale de asistenta vizeaza drepturile omului, buna administrare
a sectorului social, consolidarea competitivitatii in sectorul rural, reducerea vulnerabilitatii in sfera energetica, infrastructura, transportul, dezvoltarea sectorului privat.
Presedintele a mai mentionat ca activitatea SIDA in Republica Moldova se caracterizeaza printr-o transparenta, flexibilitate si deschidere spre cooperare.
Seful statului a exprimat gratitudine partii suedeze pentru sprijinul oferit, pentru receptivitatea si operativitatea manifestate in acordarea de asistenta. Presedintele a multumit, de asemenea, autoritatilor suedeze pentru adoptarea recenta de catre Guvernul Suediei, a Strategiei de cooperare cu Republica Moldova pentru perioada 2007-2010, Moldova fiind unicul stat pentru care a fost adoptata Strategia si sporit volumul asistentei financiare.
La rindul sau, ministrul pentru Dezvoltare Internationala al Regatului Suediei a subliniat
ca autoritatile de la Stockholm vor sustine si in continuare procesul de reforme democratice aflate in derulare in tara noastra. Gunilla Carlsson a declarat ca Regatul Suediei sprijina aspiratiile de integrare europeana a Republicii Moldova, mentionind ca cele doua state pot avea un viitor comun in Europa unita.
In cursul intrevederii a fost subliniat interesul reciproc pentru extinderea si aprofundarea cooperarii bilaterale pe multiple planuri, exprimindu-se convingerea ca apropiata vizita a presedintelui Republicii Moldova in Regatul Suediei va contribui la impulsionarea raporturilor dintre cele doua tari in diverse domenii.
Statul trebuie sa ofere cetatenilor un mecanism durabil si sigur de protectie sociala
resedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a intilnit cu Secretarul General al Asociatiei Internationale de Asigurari
Sociale, Hans-Horst Konkolewsky, aflat la Chisinau cu prilejul participarii la lucrarile intrunirii conducatorilor institutiilor de asigurari sociale din tarile CSI.
In cursul intrevederii au fost discutate aspecte vizind politicile sociale realizate in tara noastra, rezultatele obtinute in domeniul protectiei sociale a populatiei, inclusiv a sistemului de asigurari sociale, perspectiva dezvoltarii relatiilor de cooperare intre Republica Moldova si Asociatia Internationala de Asigurari Sociale.
Hans-Horst Konkolewsky si-a exprimat satisfactia in legatura cu actiunile intreprinse de autoritatile moldovenesti, in ultimii 6 ani, in domeniul protectiei sociale si evolutiile inregistrate in tara noastra in aceasta sfera. Secretarul General al Asociatiei Internationale de Asigurari Sociale a afirmat ca este demna de toata admiratia atentia sporita acordata de catre conducerea Republicii Moldova, si in special de catre seful statului, domeniului social.
Hans-Horst Konkolewsky a salutat instituirea in tara noastra a Casei Nationale de Asigurari Sociale, care, in opinia sa, este o institutie administrativa eficienta de gestionare a asistentei de asigurari sociale. Crearea unui mecanism durabil si sigur de protectie sociala este tocmai ceea ce poate si trebuie sa ofere cetatenilor tarii statul, a afirmat in context Hans-Horst Konkolewsky.
La rindul sau, Vladimir Voronin a mentionat orientarea sociala a politicilor promovate de conducerea tarii si interesul constant al autoritatilor statului in consolidarea securitatii sociale. Seful statului a precizat ca ponderea cheltuielilor pentru asigurarea si sustinerea sociala a cetatenilor in Produsul
Intern Brut a crescut de la 8,4% in anul 2001 pina la 11,5% in anul 2006.
Seful statului a mai estimat ca, in perioada ultimilor 6 ani, gratie imbunatatirii administrarii si a disciplinei fiscale
, dar si a cresterii salariului in toate sferele, Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat, gestionat de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, a sporit de circa 3,5 ori.
Printre obiectivele si sarcinile in cadrul sistemului de asigurare sociala presedintele a numit cresterea continua a marimii reale a prestarilor sociale de asigurari sociale, consolidarea stabilitatii financiare a sistemului de asigurari sociale prin cresterea numarului de asigurati si a marimii contributiilor de asigurarea sociala. O sarcina importanta ramine a fi sporirea gradului de echitate a sistemului de asigurare precum si a nivelului de atractivitate a acestuia.
Presedintele a salutat initiativa Asociatiei Internationale de Asigurari Sociale de a organiza la Chisinau intrunirea conducatorilor institutiilor de asigurari sociale din tarile CSI, exprimindu-si convingerea ca acest forum va contribui la identificarea unor solutii pentru problemele comune cu care se confrunta aceste state in sfera asigurarilor sociale.
Vladimir Voronin a subliniat
interesul Republicii Moldova in extinderea si aprofundarea cooperarii cu Asociatia Internationala de Asigurari Sociale.
Sociale, Hans-Horst Konkolewsky, aflat la Chisinau cu prilejul participarii la lucrarile intrunirii conducatorilor institutiilor de asigurari sociale din tarile CSI.
In cursul intrevederii au fost discutate aspecte vizind politicile sociale realizate in tara noastra, rezultatele obtinute in domeniul protectiei sociale a populatiei, inclusiv a sistemului de asigurari sociale, perspectiva dezvoltarii relatiilor de cooperare intre Republica Moldova si Asociatia Internationala de Asigurari Sociale.
Hans-Horst Konkolewsky si-a exprimat satisfactia in legatura cu actiunile intreprinse de autoritatile moldovenesti, in ultimii 6 ani, in domeniul protectiei sociale si evolutiile inregistrate in tara noastra in aceasta sfera. Secretarul General al Asociatiei Internationale de Asigurari Sociale a afirmat ca este demna de toata admiratia atentia sporita acordata de catre conducerea Republicii Moldova, si in special de catre seful statului, domeniului social.
Hans-Horst Konkolewsky a salutat instituirea in tara noastra a Casei Nationale de Asigurari Sociale, care, in opinia sa, este o institutie administrativa eficienta de gestionare a asistentei de asigurari sociale. Crearea unui mecanism durabil si sigur de protectie sociala este tocmai ceea ce poate si trebuie sa ofere cetatenilor tarii statul, a afirmat in context Hans-Horst Konkolewsky.
La rindul sau, Vladimir Voronin a mentionat orientarea sociala a politicilor promovate de conducerea tarii si interesul constant al autoritatilor statului in consolidarea securitatii sociale. Seful statului a precizat ca ponderea cheltuielilor pentru asigurarea si sustinerea sociala a cetatenilor in Produsul
Intern Brut a crescut de la 8,4% in anul 2001 pina la 11,5% in anul 2006.
Seful statului a mai estimat ca, in perioada ultimilor 6 ani, gratie imbunatatirii administrarii si a disciplinei fiscale
, dar si a cresterii salariului in toate sferele, Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat, gestionat de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, a sporit de circa 3,5 ori.
Printre obiectivele si sarcinile in cadrul sistemului de asigurare sociala presedintele a numit cresterea continua a marimii reale a prestarilor sociale de asigurari sociale, consolidarea stabilitatii financiare a sistemului de asigurari sociale prin cresterea numarului de asigurati si a marimii contributiilor de asigurarea sociala. O sarcina importanta ramine a fi sporirea gradului de echitate a sistemului de asigurare precum si a nivelului de atractivitate a acestuia.
Presedintele a salutat initiativa Asociatiei Internationale de Asigurari Sociale de a organiza la Chisinau intrunirea conducatorilor institutiilor de asigurari sociale din tarile CSI, exprimindu-si convingerea ca acest forum va contribui la identificarea unor solutii pentru problemele comune cu care se confrunta aceste state in sfera asigurarilor sociale.
Vladimir Voronin a subliniat
interesul Republicii Moldova in extinderea si aprofundarea cooperarii cu Asociatia Internationala de Asigurari Sociale.
Moscova l-a trimis pe PS Petru la Hâncu
Episcopul Petru (Musteaţă) a fost oprit de către Patriarhia Rusă să slujească cele sfinte în calitate de episcop de Ungheni şi Nisporeni. Aceasta a fost decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse de marţi, la care episcopul a fost rugat să explice situaţia din eparhia sa şi cauzele incidentelor ce au apărut în raioanele Călăraşi şi Ungheni, unde unii preoţi au refuzat să-l primească ca ierarh şi au trecut la Mitropolia Basarabiei. În această privinţă, au fost audiaţi şi Mitropolitul Vladimir, precum şi episcopul Anatolie, de Cahul şi Hânceşti.
Sinodul a decis să transmită drepturile de a conduce episcopia de Ungheni şi Nisporeni Mitropolitului Vladimir, iar episcopul Petru să fie trimis la Mănăstirea Hâncu, unde urmează să aştepte decizia unei comisii, formate de către Sinod, cu privire la soarta lui de mai departe.
Menţionăm că printre acţiunile dirijate de către episcopul Petru se numără şi atacul cu ouă, din ianuarie curent, asupra redacţiei TIMPUL
.
Sinodul a decis să transmită drepturile de a conduce episcopia de Ungheni şi Nisporeni Mitropolitului Vladimir, iar episcopul Petru să fie trimis la Mănăstirea Hâncu, unde urmează să aştepte decizia unei comisii, formate de către Sinod, cu privire la soarta lui de mai departe.
Menţionăm că printre acţiunile dirijate de către episcopul Petru se numără şi atacul cu ouă, din ianuarie curent, asupra redacţiei TIMPUL
.
Procurorul General ar putea fi chemat în Parlament pentru explicaţii pe marginea reţinerii ziariştilor la 27 martie
Procurorul General ar putea fi invitat în Parlament pentru a da explicaţii pe marginea cazurilor de reţinere şi intimidare a ziariştilor de la trei posturi TV în ziua de 27 martie. Anunţul a fost făcut de Iurie Stoicov, preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică.
Stoicov a declarat în şedinţa de joi a Parlamentului că intimidarea presei este un lucru ieşit din comun şi că a discutat despre aceste cazuri cu Procurorul General. "Procuratura a anunţat că aceste cazuri sunt examinate şi, în funcţie de rezultatele investigaţiei, cel mai probabil, se va decide chemarea Procurorului General în Parlament pentru explicaţii", a precizat Stoicov.
În acelaşi timp
, deputaţii neafiliaţi Vitalia Pavlicenco, Dumitru Braghiş, Igor Klipii şi fracţiunea Alianţa Moldova Noastră au cerut ca ministrul de interne Gheorghe Papuc să fie invitat în Parlament pentru a da explicaţii asupra reţinerilor din 27 martie a unor ziarişti, a unor reprezentanţi ai Partidului Liberal şi a altor persoane care au marcat sau reflectat aniversarea a 89 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Propunerea nu a fost acceptată, la fel ca şi iniţiativa social-liberalilor de a cere demiterea ministrului de interne. Totodată, AMN a declarat că sesizează Procuratura Generală cerându-i să deschidă dosar pentru fiecare dintre cazurile semnalate.
La 27 martie poliţia a reţinut liderii şi un grup de simpatizanţi ai PL care se îndrepta spre cimitirul Armenesc, pentru a depune flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării care au votat unirea Basarabiei cu România. Împreună cu cei 15 membri PL a fost reţinută echipa PRO TV Chişinău şi brutalizaţi ziariştii de la TV-7 şi DTV. Comisarul poliţiei municipale, Alexandru Mihai, a spus că poliţiştii care au reţinut ziariştii au fost sancţionaţi disciplinar. În acelaşi timp, PL a anunţat că va acţiona în judecată poliţiştii care i-au reţinut.
Stoicov a declarat în şedinţa de joi a Parlamentului că intimidarea presei este un lucru ieşit din comun şi că a discutat despre aceste cazuri cu Procurorul General. "Procuratura a anunţat că aceste cazuri sunt examinate şi, în funcţie de rezultatele investigaţiei, cel mai probabil, se va decide chemarea Procurorului General în Parlament pentru explicaţii", a precizat Stoicov.
În acelaşi timp
, deputaţii neafiliaţi Vitalia Pavlicenco, Dumitru Braghiş, Igor Klipii şi fracţiunea Alianţa Moldova Noastră au cerut ca ministrul de interne Gheorghe Papuc să fie invitat în Parlament pentru a da explicaţii asupra reţinerilor din 27 martie a unor ziarişti, a unor reprezentanţi ai Partidului Liberal şi a altor persoane care au marcat sau reflectat aniversarea a 89 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Propunerea nu a fost acceptată, la fel ca şi iniţiativa social-liberalilor de a cere demiterea ministrului de interne. Totodată, AMN a declarat că sesizează Procuratura Generală cerându-i să deschidă dosar pentru fiecare dintre cazurile semnalate.
La 27 martie poliţia a reţinut liderii şi un grup de simpatizanţi ai PL care se îndrepta spre cimitirul Armenesc, pentru a depune flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării care au votat unirea Basarabiei cu România. Împreună cu cei 15 membri PL a fost reţinută echipa PRO TV Chişinău şi brutalizaţi ziariştii de la TV-7 şi DTV. Comisarul poliţiei municipale, Alexandru Mihai, a spus că poliţiştii care au reţinut ziariştii au fost sancţionaţi disciplinar. În acelaşi timp, PL a anunţat că va acţiona în judecată poliţiştii care i-au reţinut.
O moldoveanca, casatorita cu un sudanez, incearca sa-si revendice drepturile asupra propriilor sai copii
Dupa 10 ani de mariaj, un cetatean al Sudanului nu permite sotiei sale
, originara din Republica Moldova, sa-si vada copiii. Minorii, in varsta de sase si respectiv trei ani, se afla in prezent in Sudan in grija tatalui lor. Ei nu si-au vazut mama de aproximativ jumatate de an intrucat aceasta a fost somata de catre sot sa se intoarca in Republica Moldova fara a perfecta actele de divort si de custodie a copiilor, comunica Agentia DECA-press.
Acum cateva luni tanara a fost silita sa paraseasca locuinta sotului. De fiecare data cand aceasta incerca sa-si revendice drepturile asupra copiilor sai, femeia era amenintata cu moartea. Dupa ce organele politia sudaneza l-a obligat pe barbat sa-i restituie sotiei actele de identitate, moldoveanca a reusit sa revina in Republica Moldova.
Femeia isi vrea copiii inapoi si este ingrijorata de faptul ca minorii sunt in grija tatalui lor, intrucat, potrivit ei, acesta a fost impotriva ca ei sa se nasca, iar familia acestuia n-a acceptat niciodata casatoria fiului, arab de etnie, cu o moldoveanca. Intrucat in Sudan poligamia este acceptata prin lege, femeia presupune ca sotul ei ar mai putea avea acolo si alti copii
de la alte sotii legitime.
In prezent juristii Centrului pentru Drepturile Copilului ii acorda femeii asistenta juridica in vederea recuperarii minorilor din Sudan, a initierii procedurii de divort si de obtinere a custodiei asupra copiilor.
, originara din Republica Moldova, sa-si vada copiii. Minorii, in varsta de sase si respectiv trei ani, se afla in prezent in Sudan in grija tatalui lor. Ei nu si-au vazut mama de aproximativ jumatate de an intrucat aceasta a fost somata de catre sot sa se intoarca in Republica Moldova fara a perfecta actele de divort si de custodie a copiilor, comunica Agentia DECA-press.
Acum cateva luni tanara a fost silita sa paraseasca locuinta sotului. De fiecare data cand aceasta incerca sa-si revendice drepturile asupra copiilor sai, femeia era amenintata cu moartea. Dupa ce organele politia sudaneza l-a obligat pe barbat sa-i restituie sotiei actele de identitate, moldoveanca a reusit sa revina in Republica Moldova.
Femeia isi vrea copiii inapoi si este ingrijorata de faptul ca minorii sunt in grija tatalui lor, intrucat, potrivit ei, acesta a fost impotriva ca ei sa se nasca, iar familia acestuia n-a acceptat niciodata casatoria fiului, arab de etnie, cu o moldoveanca. Intrucat in Sudan poligamia este acceptata prin lege, femeia presupune ca sotul ei ar mai putea avea acolo si alti copii
de la alte sotii legitime.
In prezent juristii Centrului pentru Drepturile Copilului ii acorda femeii asistenta juridica in vederea recuperarii minorilor din Sudan, a initierii procedurii de divort si de obtinere a custodiei asupra copiilor.
Cum sunt şantajaţi românii cu România
Am trăit s-o vedem şi pe asta. Cu unirea ne sperie acum nu numai comuniştii şi nostalgicii de toate soiurile, ci şi unii români care se pretind liberali şi proeuropeni.
De la un timp
încoace, Partidul Liberal se agită tare împotriva proiectului uniunii interstatale România-Republica Moldova, elaborat şi lansat de Partidul Naţional Liberal. Se acreditează ideea cum că planul peneliştilor s-ar constitui într-o primejdie mortală pentru Bucureşti, întrucât ar risca să federalizeze Ţara. Chiar aşa să fie? Haideţi să fim serioşi.
Avertismentele PL ori ascund o stratagemă, ori dovedesc ignoranţă şi o totală lipsă de înţelegere a realităţii. Citeşti basmul politic despre ungurii care ne aşteaptă după colţ pentru a ne sparge capul cu sentimentul nostru unionist şi te cruceşti. Aşa-zisa uniune interstatală nu are cum să federalizeze pe nimeni. La mijloc nu-i decât o alianţă strategică şi integraţionistă între două ţări care rămân independente. A încetat Belarus să fie stat unitar în cadrul uniunii interstatale cu Rusia? Sau România după intrarea în UE? Bineînţeles că nu. Pe de altă parte, să nu uităm că şi Basarabia, după actul Unirii din aprilie 1918, a avut un timp o anumită autonomie.
Nu sunt avocatul PNL ca să-l apăr în disputele sale cu alte partide. Iată de ce, dacă ar fi fost vorba de o simplă controversă politică, i-aş lăsa pe liberalii lui Mihai Ghimpu să le meargă limba în voia fanteziei lor rătăcitoare. Ei ne sperie, dar nouă, oricum, nu ne e frică. Iar cine se teme, n-are decât să scuipe în sân. Numai că bătălia spaimelor are, cred eu, şi nişte rosturi ascunse.
PL nu s-ar fi încurcat atât de mult dacă ar fi fost pace. Şi ar fi fost, desigur, pace, dacă nu-şi băga PPCD coada şi nu se făcea război. Se vede de la o poştă că apetitul năvalnic al lui Ghimpu şi Chirtoacă pentru ficţiuni politice este întreţinut cu bună ştiinţă de Roşca. Acesta le mediatizează generos mesajul în presa pe care o controlează. El, însă, precum bine se ştie, niciodată nu sprijină alte formaţiuni politice pe gratis sau din interes sportiv. Nu se leagă liderul PPCD cu te miri cine pentru a câştiga te miri ce. Sperietoarea de ciori instalată în lanul liberalilor dă apă la moara lui Voronin şi Roşca. Acestora, mai cu seamă, în perspectiva alegerilor locale, le convine orişice dezacord sau ceartă pe tema României.
Liderul PPCD, dacă vă mai amintiţi, a respins cu brutalitate, vara trecută, propunerile lui Traian Băsescu. Mai exact vorbind, ideea Bucureştiului ca Republica Moldova, sub o formă sau alta, să intre împreună cu România în UE. De atunci, PCRM şi PPCD, cel dintâi deschis, cel de-al doilea mai mult voalat, atacă la unison ideea unionistă care din nou, ca şi la începutul deceniului trecut, pluteşte în aer.
Şi încă ceva. Prin impacientarea românilor cu România ia sfârşit agonia unei obsesii numite Dorin Chirtoacă. Succesul lui în ultimele alegeri locale i-a alarmat mai întâi de toate pe cei din fruntea PPCD, deoarece rezultatul bun obţinut de el s-a datorat şi electoratului creştin-democrat. Dezamăgită de noul curs procomunist al partidului, o parte a acestuia a pariat pe tânărul şi carismaticul om politic. Chirtoacă devenea, astfel, un concurent de temut. De aceea, după cum arătam acum câteva luni într-o emisiune de la Radio „Vocea Basarabiei”, era de aşteptat să se încerce suprimarea lui politică. Dar nu oarecum, ci prin îmbrăţişare. Simte oare azi Chirtoacă, că a ajuns să fie strâns la piept?
De la un timp
încoace, Partidul Liberal se agită tare împotriva proiectului uniunii interstatale România-Republica Moldova, elaborat şi lansat de Partidul Naţional Liberal. Se acreditează ideea cum că planul peneliştilor s-ar constitui într-o primejdie mortală pentru Bucureşti, întrucât ar risca să federalizeze Ţara. Chiar aşa să fie? Haideţi să fim serioşi.
Avertismentele PL ori ascund o stratagemă, ori dovedesc ignoranţă şi o totală lipsă de înţelegere a realităţii. Citeşti basmul politic despre ungurii care ne aşteaptă după colţ pentru a ne sparge capul cu sentimentul nostru unionist şi te cruceşti. Aşa-zisa uniune interstatală nu are cum să federalizeze pe nimeni. La mijloc nu-i decât o alianţă strategică şi integraţionistă între două ţări care rămân independente. A încetat Belarus să fie stat unitar în cadrul uniunii interstatale cu Rusia? Sau România după intrarea în UE? Bineînţeles că nu. Pe de altă parte, să nu uităm că şi Basarabia, după actul Unirii din aprilie 1918, a avut un timp o anumită autonomie.
Nu sunt avocatul PNL ca să-l apăr în disputele sale cu alte partide. Iată de ce, dacă ar fi fost vorba de o simplă controversă politică, i-aş lăsa pe liberalii lui Mihai Ghimpu să le meargă limba în voia fanteziei lor rătăcitoare. Ei ne sperie, dar nouă, oricum, nu ne e frică. Iar cine se teme, n-are decât să scuipe în sân. Numai că bătălia spaimelor are, cred eu, şi nişte rosturi ascunse.
PL nu s-ar fi încurcat atât de mult dacă ar fi fost pace. Şi ar fi fost, desigur, pace, dacă nu-şi băga PPCD coada şi nu se făcea război. Se vede de la o poştă că apetitul năvalnic al lui Ghimpu şi Chirtoacă pentru ficţiuni politice este întreţinut cu bună ştiinţă de Roşca. Acesta le mediatizează generos mesajul în presa pe care o controlează. El, însă, precum bine se ştie, niciodată nu sprijină alte formaţiuni politice pe gratis sau din interes sportiv. Nu se leagă liderul PPCD cu te miri cine pentru a câştiga te miri ce. Sperietoarea de ciori instalată în lanul liberalilor dă apă la moara lui Voronin şi Roşca. Acestora, mai cu seamă, în perspectiva alegerilor locale, le convine orişice dezacord sau ceartă pe tema României.
Liderul PPCD, dacă vă mai amintiţi, a respins cu brutalitate, vara trecută, propunerile lui Traian Băsescu. Mai exact vorbind, ideea Bucureştiului ca Republica Moldova, sub o formă sau alta, să intre împreună cu România în UE. De atunci, PCRM şi PPCD, cel dintâi deschis, cel de-al doilea mai mult voalat, atacă la unison ideea unionistă care din nou, ca şi la începutul deceniului trecut, pluteşte în aer.
Şi încă ceva. Prin impacientarea românilor cu România ia sfârşit agonia unei obsesii numite Dorin Chirtoacă. Succesul lui în ultimele alegeri locale i-a alarmat mai întâi de toate pe cei din fruntea PPCD, deoarece rezultatul bun obţinut de el s-a datorat şi electoratului creştin-democrat. Dezamăgită de noul curs procomunist al partidului, o parte a acestuia a pariat pe tânărul şi carismaticul om politic. Chirtoacă devenea, astfel, un concurent de temut. De aceea, după cum arătam acum câteva luni într-o emisiune de la Radio „Vocea Basarabiei”, era de aşteptat să se încerce suprimarea lui politică. Dar nu oarecum, ci prin îmbrăţişare. Simte oare azi Chirtoacă, că a ajuns să fie strâns la piept?
Vinurile moldoveneşti sunt incluse în lista celor mai bune 1 000 vinuri ale lumii
Patru vinuri produse
de Acorex Wine Holding şi două aparţinând companiei Lion Gri au câştigat în concursul celor mai bune 1 000 de vinuri ale lumii "Les Vinalies Internationales 2007", desfăşurat la Paris, în perioada 2-6 martie.
Concursul este organizat de Uniunea Interanţională a Oenologilor şi Federaţia mondială a concursurilor internaţionale de vinuri şi producţie alcoolică, iar în baza rezultatelor va fi editat catalogul "1 000 de vinuri ale lumii" ("1 000 Vins du Monde").
R.Moldova a câştigat cu vinurile Acorex Reserve Chardonnay din roada anului 2004, Amaro de la Valea Perjei (2003), Legenda Pinot Noir (2003),˙Albastrele Sauvignon Blanc (2005), produse de compania Acorex Wine Holding şi vinurile Merlot (2006) şi Brut champenoise (2002), ambele produse de Lion Gri. Vinurile moldoveneşti câştigătoare sunt produse din struguri din regiunile Cahul şi Purcari.
Catalogul "1 000 vinuri ale lumii" este considerat un renimit ghid al vinificaţiei mondiale. Mărcile de vinuri incluse în topul mondial sunt selectate de către experţi cu renume, de talie internaţională. Aceştia degustează vinurile fără să cunoască marca, sau provenienţa acestuia.
În 2006, Republica Moldova, de asemenea, a fost inclusă în catalogul "1 000 vinuri ale lumii" cu cinci vinuri (patru produse de Acorex Wine Holding şi unul de DK-Intertrade).
de Acorex Wine Holding şi două aparţinând companiei Lion Gri au câştigat în concursul celor mai bune 1 000 de vinuri ale lumii "Les Vinalies Internationales 2007", desfăşurat la Paris, în perioada 2-6 martie.
Concursul este organizat de Uniunea Interanţională a Oenologilor şi Federaţia mondială a concursurilor internaţionale de vinuri şi producţie alcoolică, iar în baza rezultatelor va fi editat catalogul "1 000 de vinuri ale lumii" ("1 000 Vins du Monde").
R.Moldova a câştigat cu vinurile Acorex Reserve Chardonnay din roada anului 2004, Amaro de la Valea Perjei (2003), Legenda Pinot Noir (2003),˙Albastrele Sauvignon Blanc (2005), produse de compania Acorex Wine Holding şi vinurile Merlot (2006) şi Brut champenoise (2002), ambele produse de Lion Gri. Vinurile moldoveneşti câştigătoare sunt produse din struguri din regiunile Cahul şi Purcari.
Catalogul "1 000 vinuri ale lumii" este considerat un renimit ghid al vinificaţiei mondiale. Mărcile de vinuri incluse în topul mondial sunt selectate de către experţi cu renume, de talie internaţională. Aceştia degustează vinurile fără să cunoască marca, sau provenienţa acestuia.
În 2006, Republica Moldova, de asemenea, a fost inclusă în catalogul "1 000 vinuri ale lumii" cu cinci vinuri (patru produse de Acorex Wine Holding şi unul de DK-Intertrade).
Buna desfăşurare a alegerilor locale din 2007 riscă să fie pereclitată
Declaratia COALITIEI 2007, privind abuzurile forţelor de ordine
Climatul preelectoral din R. Moldova este marcat de un şir de evenimente ce au un caracter negativ, care poate aduce grave prejudicii integrităţii procesului electoral, subminând procesul democratic şi afectând imaginea statului în interior şi peste hotare.
Având în vedere apropierea campaniei
electorale, ne exprimăm îngrijorarea că existenţa unor astfel de evenimente riscă să pericliteze buna desfăşurare a alegerilor locale generale din 2007, caracterul democratic, liber şi corect al votării.
În acest context, Coaliţia 2007 dezaprobă acţiunile organelor de forţă, care au avut loc pe data de 27 martie 2007 şi care s-au manifestat prin reţinerea unui grup de cetăţeni care se deplasau la locul comemorării unor personalităţi istorice.
Coaliţia 2007 dezaprobă, în special, reţinerea de către forţele de poliţie a echipei de filmare a postului de televiziune PRO-TV, precum şi sustragerea de la o echipă de filmare a postului de televiziune DTV a casetei şi demagnetizarea acesteia. Este deosebit de îngrijorător faptul că acţiunile represive ale organelor de forţă au recidivat peste o zi, când a fost arestat tirajului ziarului „SP”din Bălţi. Acest şir de evenimente nu lasă loc pentru îndoieli legate de eventuale accidente regretabile, ci, dimpotrivă, sugerează că acţiunile nu au fost deloc întâmplătoare.
Considerăm acţiunile enumerate inadecvate, drept încercări de intimidare a cetăţenilor cu viziuni diferite faţă de cele oficiale şi drept atentat la libertatea de exprimare.
Solicităm autorităţilor şi forţelor de ordine să se abţină de la acţiuni incompatibile cu standardele democratice.
Climatul preelectoral din R. Moldova este marcat de un şir de evenimente ce au un caracter negativ, care poate aduce grave prejudicii integrităţii procesului electoral, subminând procesul democratic şi afectând imaginea statului în interior şi peste hotare.
Având în vedere apropierea campaniei
electorale, ne exprimăm îngrijorarea că existenţa unor astfel de evenimente riscă să pericliteze buna desfăşurare a alegerilor locale generale din 2007, caracterul democratic, liber şi corect al votării.
În acest context, Coaliţia 2007 dezaprobă acţiunile organelor de forţă, care au avut loc pe data de 27 martie 2007 şi care s-au manifestat prin reţinerea unui grup de cetăţeni care se deplasau la locul comemorării unor personalităţi istorice.
Coaliţia 2007 dezaprobă, în special, reţinerea de către forţele de poliţie a echipei de filmare a postului de televiziune PRO-TV, precum şi sustragerea de la o echipă de filmare a postului de televiziune DTV a casetei şi demagnetizarea acesteia. Este deosebit de îngrijorător faptul că acţiunile represive ale organelor de forţă au recidivat peste o zi, când a fost arestat tirajului ziarului „SP”din Bălţi. Acest şir de evenimente nu lasă loc pentru îndoieli legate de eventuale accidente regretabile, ci, dimpotrivă, sugerează că acţiunile nu au fost deloc întâmplătoare.
Considerăm acţiunile enumerate inadecvate, drept încercări de intimidare a cetăţenilor cu viziuni diferite faţă de cele oficiale şi drept atentat la libertatea de exprimare.
Solicităm autorităţilor şi forţelor de ordine să se abţină de la acţiuni incompatibile cu standardele democratice.
Castro il acuza pe Bush de moartea a 3,5 miliarde de oameni
La opt luni de la interventia chirurgicala la care a fost supus, presedintele Cubei s-a intors la viata
politica cu un subiect predilect: actualul presedinte american George Bush. Fidel Castro (foto) a publicat ieri in cotidianul „Granma“ un editorial in care il acuza pe Bush de genocid - condamnarea la o moarte prematura a 3 miliarde si jumatate de fiinte umane. Articolul scris de Fidel Castro ataca politica ecologista americana si optiunea acestei tari de a se axa pe producerea de combustibil pe baza de cereale.
Referirea este la recentul turneu pe care presedintele american l-a facut in America de Sud unde numai in Brazilia a pregatit semnarea de catre fratele sau Jeb Bush a unor contracte de transformare a porumbului in carburant pentru automobilele americane. Ca punct de plecare pentru articLa opt luni de la interventia chirurgicala la care a fost supus, presedintele Cubei s-a intors la viata
politica cu un subiect predilect: actualul presedinte american George Bush. Fidel Castro (foto) a publicat ieri in cotidianul „Granma“ un editorial in care il acuza pe Bush de genocid - condamnarea la o moarte prematura a 3 miliarde si jumatate de fiinte umane. Articolul scris de Fidel Castro ataca politica ecologista americana si optiunea acestei tari de a se axa pe producerea de combustibil pe baza de cereale.
Referirea este la recentul turneu pe care presedintele american l-a facut in America de Sud unde numai in Brazilia a pregatit semnarea de catre fratele sau Jeb Bush a unor contracte de transformare a porumbului in carburant pentru automobilele americane. Ca punct de plecare pentru articolul sau demascator, liderul de la Havana a luat un comentariu pe care George W. l-a facut luni intr-o intålnire cu industriasii americani din sectorul automobilistic. „El lider maximo“ construieste in editorialul sau un scenariu inspaimåntator: gråul si porumbul nu pot fi sustrase de la gura „lumii sarace a planetei“, pentru a umple rezervoarele masinilor din tarile bogate. Surse guvernamentale de la Havana, citate de agentia italiana Ansa, sustin ca Fidel Castro este pe punctul de a-si relua rolul activ in conducere, pentru ca starea lui de sanatate
este vizibil ameliorata.
olul sau demascator, liderul de la Havana a luat un comentariu pe care George W. l-a facut luni intr-o intålnire cu industriasii americani din sectorul automobilistic. „El lider maximo“ construieste in editorialul sau un scenariu inspaimåntator: gråul si porumbul nu pot fi sustrase de la gura „lumii sarace a planetei“, pentru a umple rezervoarele masinilor din tarile bogate. Surse guvernamentale de la Havana, citate de agentia italiana Ansa, sustin ca Fidel Castro este pe punctul de a-si relua rolul activ in conducere, pentru ca starea lui de sanatate
este vizibil ameliorata.
politica cu un subiect predilect: actualul presedinte american George Bush. Fidel Castro (foto) a publicat ieri in cotidianul „Granma“ un editorial in care il acuza pe Bush de genocid - condamnarea la o moarte prematura a 3 miliarde si jumatate de fiinte umane. Articolul scris de Fidel Castro ataca politica ecologista americana si optiunea acestei tari de a se axa pe producerea de combustibil pe baza de cereale.
Referirea este la recentul turneu pe care presedintele american l-a facut in America de Sud unde numai in Brazilia a pregatit semnarea de catre fratele sau Jeb Bush a unor contracte de transformare a porumbului in carburant pentru automobilele americane. Ca punct de plecare pentru articLa opt luni de la interventia chirurgicala la care a fost supus, presedintele Cubei s-a intors la viata
politica cu un subiect predilect: actualul presedinte american George Bush. Fidel Castro (foto) a publicat ieri in cotidianul „Granma“ un editorial in care il acuza pe Bush de genocid - condamnarea la o moarte prematura a 3 miliarde si jumatate de fiinte umane. Articolul scris de Fidel Castro ataca politica ecologista americana si optiunea acestei tari de a se axa pe producerea de combustibil pe baza de cereale.
Referirea este la recentul turneu pe care presedintele american l-a facut in America de Sud unde numai in Brazilia a pregatit semnarea de catre fratele sau Jeb Bush a unor contracte de transformare a porumbului in carburant pentru automobilele americane. Ca punct de plecare pentru articolul sau demascator, liderul de la Havana a luat un comentariu pe care George W. l-a facut luni intr-o intålnire cu industriasii americani din sectorul automobilistic. „El lider maximo“ construieste in editorialul sau un scenariu inspaimåntator: gråul si porumbul nu pot fi sustrase de la gura „lumii sarace a planetei“, pentru a umple rezervoarele masinilor din tarile bogate. Surse guvernamentale de la Havana, citate de agentia italiana Ansa, sustin ca Fidel Castro este pe punctul de a-si relua rolul activ in conducere, pentru ca starea lui de sanatate
este vizibil ameliorata.
olul sau demascator, liderul de la Havana a luat un comentariu pe care George W. l-a facut luni intr-o intålnire cu industriasii americani din sectorul automobilistic. „El lider maximo“ construieste in editorialul sau un scenariu inspaimåntator: gråul si porumbul nu pot fi sustrase de la gura „lumii sarace a planetei“, pentru a umple rezervoarele masinilor din tarile bogate. Surse guvernamentale de la Havana, citate de agentia italiana Ansa, sustin ca Fidel Castro este pe punctul de a-si relua rolul activ in conducere, pentru ca starea lui de sanatate
este vizibil ameliorata.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
