vineri, 27 martie 2009

2 `mascarici` la Rapid

Nu era suficient ca Rapidul l-a avut, pret de 15 ani si ceva, pe mascariciul George Copos la conducere. Gramada de paiate cerea virf. Si, pe sistemul "Tara, tara, vrem ostasi!", a venit Fathi Taher. Care a preluat, ieri, azi sau miine - Dumnezeu/Allah stie! - nu doar 80% din actiunile clubului, ci si pachetul majoritar de patetism. "De acum inainte, vom veni la stadion pentru distractie", spunea, luni, misteriosul arab, uitind sa nuanteze cine pe cine. Ei vor fi distrati de altii sau altii vor ride de ei? Ambele variante sint consumabile, cu atit mai mult cu cit noi ne vom distra vazindu-i, iar ei se vor distra la general, ca si pina acum, fiind niste gogomani mai abili decit noi, restul gogomanilor. Copos si Taher sint precum Catavencu si Trahanache, cu mentiunea ca iordanianul s-ar putea sa confunde "Scrisoarea pierduta" a lui Caragiale cu Se-herezada. Acum au misiva, in secunda urmatoare au pierdut-o. Vezi scrisoarea ca-i semnata, miine parafa se sterge. Unul il sprijina pe Fanruridi, altul pe Agamita, impus de la centru de Tipatescu (asta fiind Basescu?). Intre cele doua acte, Copos varsa lacrimi amare, plingindu-si soarta-i pacatoasa, respectiv cea de pricopsit si mai pricopsit. "Domnilor! Onorabili concetateni! Fratilor! Iertati-ma, fratilor, daca sint miscat, daca emotiunea ma apuca asa de tare"... plinsul il ineaca, se impun aplauze zguduitoare. Piesa se incheie (sau inca nu!), iar realitatea-i trista si eterna, asa cum insusi Caragiale a imprimat-o operelor sale: demagogie, imoralitate, perversitate, prostie. Inca o smecherie.